Un nou Armaghedon „Sorin Ovidiu Vantu”?

Pentru a se crea o aparenţă de legalitate acestei ţineri în nelucrare a dosarului, în cauză s-a dispus suspendarea urmăririi penale faţă de infractorul Vîntu, pe motiv că acesta este în imposibilitate de deplasare, ca şi cum acesta nu ar avea nenumărate maşini cu care să se poată duce oriunde vrea el.

Pentru a i se pierde urma acestei cauze, prin complicitatea procurorului şef adjunct secţie Nicolae Andrei, dosarul nr. 108/P/2003 a fost reînregistrat, sub nr. 676/P/2004 şi ţinut în nelucrare timp de un an de zile până la apariţia Legii nr. 508/2004, când a fost nevoit (datorită faptei de spălare de bani) să-l decline la DIICOT în data de 03.12.2004.

Şi în acest caz infractorul a găsit o soluţie de omorâre a cauzei, cu ajutorul procurorului Şef Gheorghe Muscalu (cel care a luat şpagă 1,7 milioane USD de la RAFO) sensibilizat în prealabil de Liviu Luca, şi a procurorului „ascultător” Irinel Păun.
Acesta a fost adus de la Mehedinţi (zonă în care este cunoscut pentru legăturile sale mai mult decât profitabile cu mafia locală) cu scopul precis de a da o soluţie favorabilă lui Vîntu, pentru că, după destrămarea echipei de anchtatori iniţială, niciun procuror dintre cei vechi nu a vrut să preia cauza.

Prin rechizitoriul nr. 372/D/P/2004 din 07.12.2004, între cele două tururi de scrutin (pentru a nu se face scandal public s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor şi faţă de Vîntu pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, spălare de bani, asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, fals în declaraţii şi uz de fals (faptele din cauza FNI).

Deşi era obligatorie, înregistrarea şi a acestei disjungeri în registrul de cauze penale, suntem siguri că aceasta nu a fost înregistrată în evidenţele PÎCCJ – DIICOT, de către procurorul infractor Irinel Păun, faptă penală pentru care acesta a fost promovat în anul 2005 şeful secţiei anticorupţie din DNA.

În această speţă este important ca judecătorul Malaliu de la Judecătoria sectorului 1 să fie susţinut, atât de structurile magistraturii, cât şi de cele ale poliţiei. Acest judecător, chiar dacă nu a putut respecta în totalitate procedurile (cum susţin avocaţii infractorului Vîntu pentru a mai câştiga puţin timp în libertate) luptă pentru o cauză dreaptă, morală, corectă : arestarea infractorului Sorin Ovidiu Vântu.

De această dată factorul politic, în primul rând Preşedintele României Traian Băsescu şi Ministrul Justiţiei Monica Macovei, este evident că şi-au înţeles misiunea istorică de a da cea mai dură lovtură corupţiei din România.

La sfârşitul acestui proces cei doi vor intra în istoria modernizării României şi a luptei anticorupţie. Este important ca cei doi să susţină în continuare lupta împotriva marilor excroci şi în special împotriva lui Vîntu.

Pentru a manipula opinia publică, infractorul Vîntu a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de uz de fals şi fals în declaraţii, contând în aceea că în anul 1999 cu ocazia depuenrii documentaţiei la BNR în vederea dobândirii calităţii de acţionar semnificativ şi a obţinerii autorizaţiei de funcţionare a BID a prezentat o adeverinţă eliberată de SOV INVEST SA Bucureşti în care se menţionează că este deţinătorul carnetului de investitor la FNI nr. 468 şi a delarat pe proprie răspundere că deţine participaţie la fonduri deschise de investiţii, deşi acesta nu figurează în evidenţele FNI ca deţinător al vreunui carnet de investitor şi nu a investit în mod direct nici o sumă de bani.