Revista presei din 8 martie
Gheorghe Onişoru, supărat că nu mai e în cărţile CNSAS: ‘Să vină şi tata lui Ticu… Ce pălăria mea?!’ (Gândul)
Actualul preşedinte al Colegiului CNSAS, Gheorghe Onişoru, este foarte supărat pe iniţiatorul Legii privind deconspirarea Securităţii ca poliţie politică, Ticu Dumitrescu.
Onişoru a declarat, ieri, la Radio Guerrilla, că nu vrea să mai candideze pentru un nou mandat la CNSAS, pentru ca Ticu Dumitrescu să aibă ‘bătrâneţile liniştite’. Onişoru nu a vrut să spună, totuşi clar, dacă va candida: ‘Anul trecut am reuşit să aducem arhiva Securităţii în ciuda tuturor croselor la patină care ni s-au pus. Toate sunt la Popeşti acum, sunt 1.600.000 de dosare acolo. Aşa că poate să vină şi Ticu şi tata lui Ticu şi mătuşa lui Ticu să studieze cât vor ei! Dacă vreun partid politic sau vreun om politic important din ţara asta sau mai ştiu eu cine, preşedintele Americii, vor considera că Gheorghe Onişoru mai este bun la ceva în ţara asta, mă pot contacta. Dacă nu, sunt profesor universitar şi, credeţi-mă, că de şapte ani mi-e dor să mă întorc la catedră’.
Roman vrea toleranţă zero la foame (Adevărul)
Cum se bănuia, preşedintele PSD, Mircea Geoană, nu a luat parte la prima dezbatere consacrată construcţiei politice a Polului Social. Petre Roman, unul dintre iniţiatorii reuniunii, preciza că existenţa unei stângi puternice şi credibile este cerută de largi grupări de cetăţeni, care se simt vulnerabili în faţa politicii economice şi sociale duse de actuala putere. Petre Roman adăuga că, dacă, cu ani în urmă, lozinca momentului era ‘toleranţă zero faţă de corupţie’, astăzi, această lozincă trebuie să sune ‘toleranţă zero faţă de foame’.
Judecătorii merg cu pâra la UE (Cotidianul)
Magistratii romani cer sefului CSM sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la declaratiile facute de Basescu la adresa judecătorilor. Protestul coincide cu venirea in tara a unei echipe UE care monitorizeaza instantele. Protestatarii se vor intilni miine cu oficialii UE.
Declaratia preşedintelui Traian Basescu facuta la bilantul Parchetului General, de luna trecuta, prin care atragea atentia ca ‘in instante exista un nivel ridicat de coruptie’, a stirnit o nemultumire in masa in rindul magistratilor.
Asociatia Magistratilor din România a reactionat imediat, cerindu-i preşedintelui CSM, Iulian Gilca, sa sesizeze Curtea Constitutionala, pe motiv ca afirmatiile lui Basescu constituie ‘un atac nedrept si nefundamentat’. Totodata, reprezentantii Asociatiei au strins pina acum peste 1.200 de semnaturi din intreaga tara.
Procurorul Gherţa a dat declaraţii la DNA (Adevărul)
Procurorul Constantin Gherţa din cadrul Parchetului general a fost audiat, ieri, la DNA, în dosarul în care este învinuit de şantaj şi complicitate la trafic de influenţă. Magistratul a susţinut că acuzaţiile care i se aduc se bazează numai pe declaraţiile omului de afaceri ştefan Rădulescu, pe care Gherţa îl cercetează în mai multe dosare, dispunând în urmă cu peste un an arestarea lui. Constantin Gherţa a dat o declaraţie în legătură cu o înregistrare depusă la dosar de Rădulescu, înregistrare pe care, însă, magistratul o cataloghează ca fiind ‘trunchiată, compilată şi aranjată’. În dosarul în care procurorul este acuzat, mai sunt învinuiţi Gheorghe Tofan, precum şi Cristian Buciu.
Videanu îşi motivează casele (Ziua)
Primarul Capitalei, Adriean Videanu, va solicita procurorului general Ilie Botos sa se autosesizeze in privinta informatiilor din presa referitoare la situatia sa locativa. Pe motivul lamuririi unor probleme ‘edilitar-gospodaresti’, senatorii din Comisia pentru cercetarea abuzurilor l-au audiat ieri pe Adrian Videanu, cerandu-i sa vorbeasca si despre situatia sa locativa. De altfel, preşedintele comisiei, pesedista Rodica Stanoiu i-a citit primarului o serie de titluri extrase din ziare, stranse intr-un dosar, care vorbeau despre ‘afacerile banoase’, ‘contractele grase’ ale edilului, precum si despre ‘cadourile pentru sponsori’. Videanu le-a explicat senatorilor, in legatura cu cele trei case obtinute de la stat, ca prima dintre ele a fost primita in 1988 de catre sotia sa, de la institutia ‘comunista’ la care aceasta lucra si ca cea de-a doua a fost primita in 1993 din partea Adunarii Deputaţilor. Primarul a spus, referindu-se la cea din urma, ca este vorba despre un apartament cu trei camere de pe Calea Calarasi, care a fost ocupat de el, sotie si cei doi copii, in timp ce in casa situata pe str. Adrian Fulga nr.6 s-a mutat soacra sa, care a locuit o perioada cu ei. Al treilea apartament a fost cumparat de la SC ‘Romconfort’ ‘in mod legal, cum au cumparat toti cei 15.000 de bucuresteni’.