O schemă de uşurat portofelele

La 10 minute după aceea, sună din nou „fratele pe nedrept închis la Otopeni”. El îl roagă pe avocat să meargă să scoată banii, să cumpere din ei 5 sau 6 cartele de 20 $ bucata şi să-i trimită codurile acestora, prin sms sau printr-un telefon ulterior. „Îmi trebuie acele coduri pentru că aici, la Otopeni, mi-a dat cineva telefonul lui şi am sunat de pe el. Omu’ pleacă la noapte la… Cluj şi trebuie să-i dau înapoi minutele consumate…”

Ora la care se încheie această convorbire este 18,25 – 18,30. Bineînţeles că, la acea oră, băncile şi, implicit, serviciile „Money Gram” sînt în afara programului. „Nedreptăţitul” sună din nou. I se spune că toate băncile s-au închis. El insistă, roagă, imploră: „trimiteţi-mi codurile, vai de capu’ meu!, că omul care m-a ajutat pleacă în seara asta, mîine vă luaţi banii din bancă” etc.

Dacă avocatul are „inimă bună” şi nu e atent la accentul bine ascuns al „fratelui” şi la viciile de logică ale retoricii acestuia, dacă decide să-l ajute pe „bietul” şi nedreptăţitul om înainte de a ridica, a 2-a zi, „banii trimişi din Anglia”, va rămîne cu o pagubă de 5 sau 6×20 $.

„Fratele din Anglia” va mai suna şi el de cîteva ori, în cazul în care codurile cartelelor nu vor fi trimise „celui închis”, în încercarea de a-l înduioşa pe avocat.

A II-a zi, evident, se constată că numărul dosarului comunicat de către „victima de la Otopeni” sau de către „fratele din Anglia” nu există. Ca, dealtfel, nici banii trimişi cu o zi în urmă…

Susa: C. Pipirigeanu, Ziarul Ceahlaul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.