Panorama editorialelor din 15 februarie

Din conţinutul principalelor editoriale apărute în ediţia de miercuri, 15 februarie, a cotidianelor centrale:

Politica în capot (Bună ziua, Braşov – Octavian Andronic)

Vestea ‘întoarcerii’ în politică a Elenei Udrea i-a tulburat mai degrabă pe ziarişti decât pe politicieni sau pe cetăţeni. Odată cu micile scandaluri declanşate ori de prezenţa sa în miez de noapte, la Golden Blitz, de-a dreapta candidatului, ori la Cotroceni, la stânga preşedintelui, ori la TV explicând în direct de ce nu ne vrea Republica Norvegia în Comunitatea Europeană, dânsa a început să devină un promiţător subiect de presă.

Elena Udrea – manual de utilizare (Cotidianul – Pavel Lucescu)

Ce fac acum cei de la PD seamana a dezlegare la ‘peste’. Racolarea în masa, demna de vremurile sinistre ale PSD, a primarilor, consilierilor locali şi judeteni, a parlamentarilor, chiar şi filiale intregi din tabara opozitiei, e o veste proasta pentru orice democrat de buna-credinta. Iar daca mai pui la socoteala şi faptul ca preferatii PD sunt mai ales oamenii lui Vadim, risti sa dai în delir. Cum poate justifica oare Emil Boc, în calitatea sa de unitate de masura a virtutii politice, aportul unui fost peremist la propasirea PD si, prin consecinta, a Romaniei? Din doua una. Cine a intrat la un moment dat în curtea lui Vadim, cu citeva exceptii absolut insignifiante, e ori nationalist sadea, ori oportunist de clasa. Nevinovati sunt doar prostii pe care oricum ii gasesti peste tot, pe la toate partidele. Daca domnul Boc are o explicatie rezonabila, ar fi cazul sa ne-o livreze. Avem nevoie de ea ca de aer. Pentru ca nu vrem sa devenim captivi unui partid care, precum în cazul Elenei Udrea, te pune în situatia indigerabila de a vota la un moment dat, în acelasi timp, pentru justitia doamnei Macovei şi pentru afacerile lui Dumitru Puzdrea, pentru succesul lui Băsescu în lupta cu mafia şi pentru interesele lui Onaca, pentru promovarea unei clase politice oneste şi competente, dar şi pentru confortul unor indivizi externati din sanatoriul PRM şi din cloaca PSD. Putini dintre noi sunt şi nebuni, şi masochisti. Putina consideratie, domnule Boc!

Stânga, stânga, stânga (Ziua – Bedros Horasangian)

In momentul de fata, ca ne place sau nu de dnii Tăriceanu sau Băsescu, institutiile statului trebuie, sunt obligate chiar, în virtutea celor asumate de viitoarea admitere în UE, sa functioneze la anumiti parametri ai normalitatii. Şi nu la cote de avarie. ‘Dreapta’ de la putere este incriminata inutil de ‘stanga’ puiata din aceeasi manta a regimului de democratie populara care ne-a tot intarit sufleteste, atunci cand nu ne-a muiat şi oasele. Orice gargariseala pe valorile şi virtutile ‘stangii’, mai ales în România, nu este decat o gaunoasa demagogie. Cand o masinarie merge bine, aproape ca nu mai conteaza daca cei care o fac functionala sunt de ‘stanga’ sau de ‘dreapta’. Iar ‘a cara tucalul’ nu tine de doctrine şi ideologii: avem nevoie de profesionisti onesti şi responsabili, şi nu de slugi lingusitoare. Ar fi bine ca o noua ‘dreapta’ sa reapara în România. Dar pentru asta trebuie timp, şi sa creasca o noua clasa medie şi o noua mica/mare burghezie care sa genereze stabilitate şi nu conflicte sociale. Pana atunci, tot cu ‘stanga’, macar de-am pasi în UE cu dreptul.

Cine vrea dispariţia PNL? (Jurnalul naţional – Ion Cristoiu)

Ca jurnalist care, la vremea respectiva, am fost alaturi de Opozitie, în batalia acestuia cu Puterea FSN, nu pot sa nu constat ca România a luat calea democratiei şi a economiei de piata şi nu perestroikai şi gratie luptei indarjite a PNŢCD şi PNL în primii ani postdecembristi. Perestroika adusa de FSN de la Moscova s-a transformat treptat-treptat în revolutia anticomunista sub presiunea miscarilor de strada ale PNŢCD şi PNL. PNŢCD a fost scos de pe scena politica. Recent, un domn care cunoaste culisele istoriei postdecembriste mi-a demonstrat cum au reusit Structurile sa scoata din scena PNŢCD, considerat, la vremea respectiva, inamicul numarul unu al Structurilor. Prin infiltrarea unor oameni care l-au lucrat zdravan din interior. Acelasi scenariu se repeta acum şi cu PNL. Partidul care a dat sah FSN-ului trebuie sa urmeze, în cavoul politic, PNŢCD. Se folosesc şi în cazul PNL mijloacele infiltrarii? Probabil. Daca ne gandim la declaratii precum Fuziunea PNL-PD, e necesara ca apa.

Frontul anti-PD (Ultima oră – Ion Marin)

(…) fiecare parte implicata în razboiul total declansat impotriva PD, de fapt impotriva sefului sau informal Traian Băsescu, ii reproseaza altceva, decât ceea ce il roade. UDMR sustine ca atitudinea PD este anti-PPE (!). PC ii reproseaza campania de racolari şi ‘santajul dosarelor penale’, iar PNL a trecut la ofensiva impotriva alegerilor anticipate, declarând dubios de categoric ca ‘nu exista responsabilitate politica la cei care clameaza tot timpul necesitatea organizarii de alegeri anticipate’. Totusi, ele se pot organiza prin trântirea guvernului Tăriceanu – de pilda, cu niste voturi ale unor pedisti, alaturi de cei ce au introdus sau sprijina pe fata motiunea de cenzura sau chiar prin iesirea de la guvernare. Caz în care alcatuirea unei noi majoritati a liberalilor, conservatorilor şi udemeristilor cu PSD este cu totul probabila. Motiv pentru care PD, singur printre adversari, nu este deloc lipsit de griji.

Alianţa este cu Năstase (Gândul – Rodica Ciobanu)

Complicitatea întregului Parlament cu Adrian Năstase arată la ce porţi se va opri dreptatea. Când vor încerca să intre în Senat şi în Cameră, emisarii Parchetului vor fi azvârliţi, fără menajamente, în stradă. ‘Nu aveţi de ce să vă temeţi, în fond DNA nu este decât fostul PNA, cazat la Parchetul General, iar, în ceea ce priveşte unele atribuţii privind anchetarea parlamentarilor, se pare că nu sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale’, i-a îmbunat, ieri, Tăriceanu pe senatorii coaliţiei, ostili ordonanţei privind înfiinţarea Departamentului Naţional Anticorupţie. Cuvintele premierului trebuie să fi mers la inimă PSD, fiindcă ele conţin un mesaj reconfortant şi familiar care, decriptat, sună cam aşa: nimic nu se schimbă, lupta anticorupţie e doar o chestiune de imagine, căci legile sunt în aşa fel făcute ca menajeria politică să rămână intactă.

Cu ce rămâneţi, domnilor? (Evenimentul zilei – Ovidiu Nahoi)

L-am vazut cu totii, luni, pe Adrian Năstase cum a reactionat în cazul cererii de perchezitie trimise de procurori. El, Adrian Năstase, a votat pentru respingerea cererii de perchezitionare a locuintei lui Adrian Năstase! Indiferent de felul în care vor decurge lucrurile, Adrian Năstase va purta pe obraz aceasta stampila atata timp cat se va mai indemna sa ramana în politica. Toti isi vor aminti ca, la un moment dat, a avut ocazia sa dea curs unei cereri a justitiei, menita a face lumina asupra unor acuzatii de coruptie în centrul carora se afla. Şi n-a facut-o! Restul e vorba-n vant.