CONSTANTIN BRĂILOIU (1893 – 1958)- 50 ani de la moarte

Timp de decenii, Constantin Brăiloiu a dovedit un interes pasionat pentru folclorul nostru muzical, al cărui întemeietor ştiinţific, alături de D.G. Kiriac, trebuie să fie considerat.

Pe 20 decembrie se împlinesc 50 de ani de la moartea sa şi dorim să invităm pe cei interesaţi de muzică să vină la Biblioteca Judeţeană „C. Sturdza”, Secţia de Artă, să se informeze mai pe larg din bogata operă a lui C. Brăiloiu, din scrierile despre el, având posibilitatea, în acelaşi timp, să audieze melodii originale ale acestui compozitor, aflate în colecţiile bibliotecii: Bate murgul din picior, Cântece pe versuri franceze, Melodii populare româneşti etc.

C. Brăiloiu a cutreierat toate provinciile româneşti, a zăbovit şi pe meleagurile cele mai depărtate, pentru a culege melodiile cântecelor noastre populare, în mod sistematic. Astfel, a alcătuit o bogată arhivă muzicală, probabil cea mai bogată din Europa.

Încă din anul 1911,înainte de a se consacra cercetărilor folclorice, Constantin Brăiloiu a desfăşurat o activitate componistică cu o tematică de inspiraţie proprie, realizată în tiparele tradiţiei muzicii clasice. Nu au lipsit însă cu totul nici încercările de prelucrare a unor motive folclorice şi nu numai de pe meleagurile noastre. Dovadă stau cele Trois poèmes arabes pentru voce şi pian, vioară şi violoncel, publicate în 1913, care a determinat critica muzicală a vremii să-l alăture „compozitorilor cu suflet de folclorist”.

Paralel cu această activitate, C. Brăiloiu a lucrat cu toată priceperea necesară pentru a adânci ştiinţific, bogatul său material, nu numai sistematic, dar şi comparativ cu folclorul altor popoare. Culegerile sale de balade şi bocete poporane reprezintă adevărate izvoare în aceste domenii deosebit de importante pentru studiul sufletului şi expresivităţii româneşti.

Fondator al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară şi editor al Colecţiei Universale de Muzică Populară, Constantin Brăiloiu a impulsionat înregistrarea, transcrierea, studiul şi valorificarea creaţiei muzicale de tradiţie orală de pe toate meridianele. A desfăşurat un vast program de cercetare comparativă la noi dar şi sub egida altor instituţii: UNESCO, PRO HELVETIA, MUSÉE DE L’HOMME etc. şi care a suscitat interes în întreaga lume a specialiştilor, consacrând o operă şi o mare personalitate muzicală.

Putem spune cu toată convingerea că C. Brăiloiu a fost omul ideilor în plină efervescenţă, al formulărilor pe cât de nuanţate pe atât de precise şi pline de semnificaţie. Datorită contactului cu arta europeană şi mai ales, cu cea autohtonă, viziunea sa despre muzică, folclor îl desemnează pe C. Brăiloiu ca pe unul dintre primii istorici muzicali moderni de la noi, răsfrângând interpretări personale şi totodată specific româneşti.

Ca dovadă a aprecierii unanime, numele său este purtat de o importantă instituţie de cultură a Academiei Române: Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”.

Ana Chiscop,
Secţia de Artă

One thought on “CONSTANTIN BRĂILOIU (1893 – 1958)- 50 ani de la moarte

  • luni, 11-06-18 la 17:55
    Permalink

    Dear Ana,
    Is there any way that I can get hold of the sheet music for the Trois Poemes Arabes for voice, violin, cello and piano?
    I do hope that you can help.
    Best wishes,
    Arran K.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.