Judetul Bacau: date statistice
Structura populatiei pe sexe a evoluat in ultimii 10 ani in favoarea celui feminin. Daca la nivelul tarii a crescut ponderea femeilor in total de la 50,8% in 1992 la 51,3% in 2002, judetul Bacau inregistreaza o crestere de la 50,2% la 50,6%, in paralel cu scaderea populatiei masculine de la 49,8% la 49,4%. Cele doua medii inregistreaza proportii diferite a populatiei pe sexe. Daca la mediul urban predomina femeile (50,2%), in mediul rural predomina barbatii (51,6%). Singurul oras in care situatia este inversa din acest punct de vedere este Slanic Moldova (50,9% masculin).
Pe tara, la recensamantul din 2002, in toate judetele femeile sunt majoritare, fata de recensamantul din 1992 cand existau 4 judete in care barbatii erau majoritari (Alba, Galati, Harghita si Tulcea). Situatia pe sexe in judetul Bacau putem sa afirmam ca este oarecum echilibrata, tinand cont ca la 1000 barbati revin in medie 1024 femei, spre deosebire de Regiunea de Nord-Est unde media este de 1032, iar la nivelul tarii de 1051 femei la 1000 barbati. Pe total judet exista un excedent de 8.519 femei, situatia pe medii fiind dupa cum am mai afirmat diferita: mediul urban are un excedent de 10.249 femei, in timp ce mediul rural are un deficit de 1.730 femei.
In cadrul localitatilor urbane, cel mai mare excedent relativ feminin se regaseste in municipul Onesti (52,3% femei si un plus de 2.322 femei), urmat de municipiul Bacau (51,8% femei si un excedent absolut de 6.344 persoane). Orasul Darmanesti este cel mai echilibrat din acest punct de vedere, femeile reprezentand 50,1% din total, iar excedentul feminin fiind de 40 persoane. Dintre localitatile rurale, ponderile cele mai ridicate ale femeilor in total se regasesc in comunele: Faraoani (52,9% si + 300 femei), Luizi Calugara (51,9% si +176 femei), Bogdanesti (51,2% si +66 femei), Filipesti (51,2% si +112 femei), Podu Turcului (51,1% si +116 femei), Magiresti (51% si +86 femei) si altele. Comuna Beresti-Bistrita are cea mai echilibrata structura pe sexe, respectiv un excedent feminin de doar 5 persoane, in timp ce comuna Saucesti are un deficit de 7 femei. Predomina localitatile rurale care cunosc un deficit de femei, acestea fiind in numar de 40 din total 79. Cele mai mici ponderi ale femeilor in total se regasesc in comunele: Colonesti (47,9% si un deficit de 90 femei), Ghimes-Faget (48,2% si un deficit de 196 femei), Lipova (48,2% si un deficit 104 femei), Stanisesti (48,3% si un deficit de 165 femei), Pirjol (48,4% si un deficit de 217 femei) si altele.
Structura populatiei pe varste releva in continuare accentuarea procesului de imbatranire demografica, manifestat prin scaderea ponderii populatiei tinere (0-14 ani) in total si prin cresterea in acelasi timp a ponderii populatiei batrane (60 ani si peste). Procesul de imbatranire demografica a populatiei este mai accentuat la nivelul tarii comparativ cu judetul Bacau, dar acesta exista si nu poate fi ascuns. Astfel, daca pe tara ponderea populatiei tinere in total este de 17,6% la acest ultim recensamant, la nivel de judet este de 20,3%; ponderea populatiei varstnice este de 19,4% pe tara si de 18,4% in judet.
Tendinta de imbatranire a populatiei in judet se poate constata urmarind comparativ proportiile pe grupe de varsta, medii si sexe la cele doua recensaminte. Astfel, pe judet, scade pe total proportia populatiei tinere in total cu aproape 19% fata de 1992 si creste in acelasi timp proportia populatiei varstnice cu peste 29%, in timp ce populatia adulta in varsta de munca se mentine oarecum constanta (modificarea ponderii cu doar +0,9%). Pe cele doua medii modificarile relative ale ponderilor pe grupe mari de varsta sunt mai accentuate la mediul urban, unde scade cu aproape 33% proportia populatiei tinere fata de 1992 si creste cu peste 58% proportia populatiei varstnice, fata de -4,3% si respectiv +12,8% la mediul rural.
In date absolute, grupa de varsta tanara cunoaste in ultimii 10 ani o scadere cu 41.212 persoane, (-40.680 in urban si -532 in rural), in timp ce grupa varstnica creste cu 25.182 persoane (+12.852 in urban si +12.330 in rural). Se poate sesiza cresterea echilibrata pe cele doua medii de viata la grupa varstnica, in timp ce 98,7% din reducerea absoluta a populatiei tinere pe judet in ultimii 10 ani apartine localitatilor urbane. Aceasta in principal datorita reducerii mult mai mari a natalitatii populatiei in mediul urban comparativ cu cel rural.
Pe sexe, cresterea populatiei varstnice din ambele medii este mai accentuata la femei decat la barbati si aceasta datorita duratei mai mari de viata a acestora. Proportia grupei de varsta adulte in total populatie nu cunoaste modificari prea mari intre cele doua recensaminte la nivel de judet, dar in schimb cunoaste modificari pe medii, in sensul cresterii cu 5,6% in urban si a reducerii cu -2,6% in rural. Proportia persoanelor in varsta de 60 ani si peste care reveneau la 1000 persoane adulte a crescut in ultimii 10 ani de la 234 la 300 (pe tara de la 269 la 307), ca urmare a procesului de imbatranire demografica.
Raportul de dependenta arata ca la 1000 persoane adulte reveneau 632 persoane tinere si varstnice, fata de 647 in 1992 (fata de 586 si respectiv 642 pe tara), diminuarea facandu-se prin reducerea proportiei grupei tinere si majorarea proportiei varstnicilor.
Aparent, evolutia raportului de dependenta este pozitiva, prin scaderea populatiei intretinute, dar aceasta se datoreaza scaderii in mai mare masura a raportului de dependenta a populatiei tinere, cu consecinte negative in perspectiva, dat fiind faptul ca populatia tanara va face parte in viitor din populatia in varsta de munca. Indicele de imbatranire a populatiei releva o crestere de la 568 varstnici la 1000 copii in 1992 la 907 in 2002.
Acest aspect ne indica agravarea dezechilibrului demografic, in conditiile in care privit pe termen lung, copiii de acum vor asigura reproducerea populatiei si vor constitui viitoarele resurse de munca. Cel mai mare dezechilibru din tara sub acest aspect se constata in judetul Teleorman (cu 1.768 varstnici la 1000 copii), urmat de municipiul Bucuresti (cu 1.457). Doar in 15 judete numarul copiilor il depaseste pe cel al varsticilor, printre care si judetul Bacau, fiind pe locul 7 din acest punct de vedere dupa: Maramures, Iasi, Bistrita-Nasaud, Satu Mare, Suceava si Constanta.
In privinta ponderii populatiei tinere in total, judetul Bacau cu o pondere de 20,3% se afla pe locul 5 in tara dupa judetele: Suceava, Vaslui, Botosani si Bistrita-Nasaud, in timp ce capitala tarii are cea mai redusa pondere (12,6%).