Panorama editorialelor din 20 februarie

Din conţinutul principalelor editoriale apărute în ediţia de luni, 20 februarie, a cotidianelor centrale:

Partide inconsistente (Bursa – Cristian Pârvulescu)

‘Scandalizarea’ României camufleaza lipsa de consistenta doctrinara şi de proiecte structurate a partidelor romanesti. Departe de a fi un fenomen natural, cum ar dori sa îl prezinte unii, multiplicarea aberanta a scandalurilor dezvaluie o constructie sociala aparte. Pentru cei ce traiesc cu iluzia capacitatii de gestionare a conflictelor de acest gen, scandalul este mai ales o forma de negociere publica a pozitiilor de putere şi de influenta. Dar, odata inceput, acest fenomen nu se mai supune nici unei comenzi. Iar efectele sale asupra societatii sint devastatoare. fără conditii care sa îl stimuleze şi sa îl mentina, scandalul s-ar sufoca. Hiperbolizat la dimensiunile unei catastrofe pentru a imprumuta caracterul distructiv al cataclismelor naturale, scandalul nu este doar produsul automat al vointei unora de a destabiliza centrii, formali sau informali, de putere, ci şi consecinta unei situatii problematice (coruptia şi lipsa de onestitate a politicienilor, de exemplu) ce cere raspunsuri concrete.

Neconstituţionalitatea CSAT şi complicitatea lui Băsescu (Ziua – Dan Pavel)

Preşedintele Băsescu nu avea nici un drept sa se amestece în procesul legislativ decât la sfarsit, când promulga legea. Băsescu nu avea dreptul sa se amestece la inceputul procesului legislativ. Curtea Constituţională trebuie sesizata sau sa se autosesizeze, pentru ca ne aflam intr-o grava criza a statului de drept. Cum de nu si-au dat seama de aceasta incalcare a Constitutiei liderii partidelor parlamentare sau extraparlamentare, membrii Guvernului şi cei ai Parlamentului, cei de la Curtea Constituţională? Este un secret al lui Polichinelle. Pai, cum sa-si dea seama niste oameni care se gandesc la orice altceva decât la interesele naţionale? Cum sa se prinda ca se incalca spiritul legilor şi spiritul Constitutiei, din moment ce nu traiesc intru consolidarea statului de drept, ci pentru satisfacerea unor interese individuale sau de grup? Incompetenta, dezinteresul, cinismul, pasivitatea, lasitatea fac ca în aceasta tara sa se petreaca acte subversive cu privire la ordinea constituţională. Exista insa o alternativa chiar mai oribila: ceea ce s-a petrecut a fost deliberat. Cine o fi capul rautatilor: serviciile sau seful lor?

Doi procurori, două sisteme (Cotidianul – Dan Tapalagă)

Votul împotriva ordonantei DNA din Senat i-a coalizat de fapt pe toti penalii transpartinici împotriva lui Morar şi împotriva unui sistem fără butoane de manevra. În schimb, Botoş este visul oricarui politician. PSD ardea de nerabdare sa mute dosarele la Parchetul General, perfect conservat sub toate regimurile. Altii, ca UDMR şi o parte din PNL, au cerut ca seful DNA sa fie numit cu voie de la Consiliul Superior al Magistraturii, un filtru defect şi imbicsit care ar elimina procurori caposi ca Daniel Morar. Şeful DNA si-a atras şi antipatia serviciilor secrete, denuntind slaba calitate a informatiilor livrate, pe cind seful Parchetului General n-are o problema cu ele. Dimpotriva, pare chiar prizonierul lor. Morar şi Botoş sint doua sisteme care se exclud reciproc: reforma şi antireforma, trecutul şi viitorul. Traian Băsescu inca mai are timp sa aleaga, dacă nu cumva s-a decis deja.

Diseminarea neruşinării (România liberă – Simona Popescu)

Procurorii DNA, mai ales de când au pe rol dosare importante ce vizeaza inclusiv cauze privind persoane cu functii publice inalte, stiu ca institutia la care lucreaza se afla la o rascruce, ca se gaseste acum la centrul terenului de lupta dintre fortele politice din România. Traian Băsescu le-a spus ca negociaza cu partidele, insa nu va permite afectarea vreunei atributii actuale a DNA, cerandu-le în schimb procurorilor sa aplice legea fără menajamente. Opinia generala este aceea ca senatori de toate culorile politice au contribuit la anularea ordonantei DNA ca sa se razbune pe anchetatori. Daniel Morar chiar a explicat ca totul parea sa reintre în normal pana în momentul în care procurorii au inceput sa cerceteze fapte comise de ‘alesi’, iar de atunci se tot discuta despre competenta şi legitimitatea celor care combat coruptia…

Săptămâna eşecurilor (Curentul – Tia Şerbănescu)

La bilantul DNA, dl Băsescu le-a declarat deschis procurorilor: ‘nu va iubesc, fiindca nu poti sa iubesti un procuror, dar va asigur de tot respectul meu’. Periculos sentiment – dacă tinem seama ca preşedintele tocmai marturisise în Qatar ca ‘noi, romanii, am invatat respectul de la turci’. Poate bacsisul şi peschesul. Când sa fi invatat respectul? Când duceam razboaie sau când duceam plocoane? Procurorii, la randul lor, nu prea erau în masura sa primeasca acest respect turcesc.