EUGENIA DUMITRAŞCU – artist plastic valoros, născut pe meleaguri băcăuane

Născută pe meleagurile noastre (com. Traian, jud. Bacău, la 26 iulie 1931 – m. 26 august, 2003), Eugenia Dumitraşcu s-a stabilit la Timişoara la începutul anului 1957, împreună cu o întreagă generaţie de tineri absolvenţi ai Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca.

Prezenţa sa de aproape patru decenii în peste 30 de expoziţii personale, în saloane oficiale, în expoziţii jubiliare şi colective din ţară şi de peste hotare, realizarea unor lucrări de artă monumental decorative, realizarea unor ilustraţii şi coperte de carte, la care se adaugă fructuoasa activitate pedagogică desfăşurată la Facultatea de Desen a Universităţii Timişoara – sunt jaloanele afirmării şi confirmării Eugeniei Dumitraşcu printre artiştii reprezentativi ai mişcării plastice contemporane.

Biografia operei Eugeniei Dumitraşcu dezvăluie o mare diversitate de teme, de viziuni şi de moduri de tratare ce conturează portretul unui artist complex, de rară disponibilitate şi bogăţie interioară. Pe parcursul lungului traseu creativ al artistei, pictorul a purtat mereu un dialog profund cu desenatorul, vocaţia pentru culoare afirmându-se tenace. Portretele sunt pătrunzătoare ca investigaţie psihologică, învăluite într-o atmosferă lirică, iar peisajele cu case vechi şi ctitorii bucovinene sunt echivalenţe plastice ale unor stări poetice bacoviene. La Eugenia Dumitraşcu grafica şi pictura sunt solidare, se pun în valoare reciproc, într-o strânsă complementaritate a elementului intelectual (linia) şi a celui senzorial (culoarea).

Forţa poetică a ilustraţiilor sale de carte (un memorabil Rilke de pildă), şi calitatea liniei, au ca rezultat desprinderea acestei arte de ornamentica decorativă, făcând-o mai spirituală. Afinitatea cu textele ilustrate învederează o specială sensibilitate literară şi o mare mobilitate intelectuală, scoţând in evidenţă ataşamentul faţă de motiv, de temă, şi autoimplicare. Drept urmare, frapează forţa şi vitalitatea imaginii.

În activitatea de ilustrator a Eugeniei Dumitraşcu, personajele se individualizează, capătă personalitate, se impun pe pagină. Este o remarcabilă adecvare între text şi ilustrare ce relevă pasiunea artistei în lupta imaginii cu forma. Eugenia Dumitraşcu are capacitatea de a portretiza, ea fiind o poetă a culorilor calde care îl împrietenesc pe lector cu poemul, cu povestirea, cu basmul sau chiar cu obiectul: cartea. Drept urmare, percepţia şi ideea textului îşi găsesc satisfacţie imediată în actul desenului, ilustrării.

În octombrie 2006 Biblioteca Judeţeană „C. Sturdza” a reuşit, cu ajutorul doamnei Crina Ifrim, să organizeze o bogată expoziţie comemorativă când s-a lansat şi albumul monografic „Eugenia Dumitraşcu. Pictura între exuberanţă şi rigoare” de Constantin Prut . Documentare şi aparat critic: Crina ifrim.

Intr-un interviu din timpul vieţii, artista a ţinut să sublinieze: „Reţineţi, îmi displace poetizarea activităţii noastre [ a pictorilor, s.n.] ca şi a personalităţii artistului”.

Noi nu poetizam, dar ca instituţie de cultură, încercăm să scoatem în evidenţă tot ce este valoros şi, prin gesturi în puterea noastră, de exemplu această expoziţie de documente (monografii, cărţi ilustrate, portrete, grafică) de la Secţia de Artă, închinată memoriei Eugeniei Dumitraşcu, să aducem un omagiu unui artist valoros care a plecat dintre noi acum 5 ani.

Chiscop Ana
Secţia de Artă
22 aug. 2008