Buna-Vestire, sărbătorită de creștinii ortodocși și romano catolici
In 25 martie credinciosii ortodocsi si romano-catolici serbeaza una dintre cele mai importante sarbatori inchinate Maicii Domnului, Buna Vestire. In toate bisericile se va oficia slujba Sfintei Liturghii, in amintirea momentului cind Sfintul Arhanghel Gavriil a vestit pe Sfinta Fecioara ca ea va naste pe Mesia, cind S-a si zamislit dumnezeiescul Prunc in pintecele Sfintei Fecioare, prin puterea Sfintului Duh.
Sarbatoarea Bunei-Vestiri sau, popular, Blagovestenia (termen slav corespunzator celui de Bunavestire), a fost asezata cu noua luni inainte de nasterea cu trup a Domnului.
Aceasta sarbatoare este cea mai de timpuriu confirmata in documente, dintre toate sarbatorile inchinate Maicii Domnului.
Inca din secolul IV sau V, s-a zidit la Nazaret o biserica, pe locul unde fusese casa in care Maica Domnului a primit de la inger vestea ca va naste pe dumnezeiescul Prunc.
Data acestei sarbatori a variat la inceput. Unii o sarbatoreau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Bunavestire s-a sarbatorit la 18 decembrie, data pastrata pina azi in ritul galican si cel mozarab.
La Roma, sarbatoarea a fost introdusa de papa Leon II, de origine siciliana si de cultura greaca (681-683), la inceput ca o sarbatoare locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Domnului.
Variatia datei ei a durat in Apus pina in sec. XI, cind ziua de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica.
In Rasarit insa, data de 25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot la 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a secolului V.
Numai la armeni Bunavestire se serbeaza inca in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie), pastrata la ei, adica la 7 aprilie.