Revista revistelor culturale din martie 2006: Convorbiri literare


Convorbiri literare nr.2, februarie 2006

Aşa cum ne-a obişnuit, primele rânduri aparţin lui Cassian Maria Spiridon care readuce în discuţie una dintre cărţile extrem de interesante ale anului 2004, deşi, paradoxal, nu a stârnit valuri de scandaluri literar-culturale.
Dar nici nu s-a trecut peste „Boierii minţii” a lui Sorin Adam Matei fără ca să fie semnalate problemele pe care cartea le ridică. Cu siguranţă, prin urmare putem socoti drept motivată reluarea acestei polemici, rămasă, din păcate, doar în faşă. Pe undeva, eseistul ieşean pare să fie de acord cu cele afirmate de Sorin Adam Matei care în prezent, lucru nu tocmai ştiut, este profesor la Universitatea Pardue din Indiana, SUA.
Sunt practic urmărite umăr la umăr „grupurile de prestigiu” aşezate în ecuaţia „pieţei libere a ideilor”. Opiniile par a se întâlni sub forma unui fragment argumentativ care apelează la multe dintre constantele culturale române. Întâlnirea în spaţiul eseului a celor doi consemnează în fapt un act de libertate democratică dar, vorba lui Horia Roman Patapievici, „la rigoare”, puţine stau în picioare. Nu sunt partizanul declarat al nici unei tabere şi totuşi mi-e frică că asistăm la o nouă „vânătoare de vrăjitoare”. Dar poate că greşesc!
Şi la urma urmelor, coborând către vulg, haideţi pentru o clipă să ne imaginăm că „poporul de consum” va rămâne sub semnul unei grupări tip Liiceanu. Ar fi într-atât de dezastruos? Dinadins, nu uit vitriolul şi histrionismul de care acesta ar putea da dovadă, dar, decât cu alte „acroşări” de libertate intelectuală tâmpă, mă declar suficient de motivat pentru a închide ochii în faţa micilor răutăţi provocate dinspre axa (că tot s-a purtat!) Noica-Liiceanu-Patapievici.

Să nu fiu greşit înţeles: intervenţia lui Cassian Maria Spiridon este extrem de binevenită şi interesant pusă sub semnul diferitelor elemente comparative. Dincolo de asta, ar trebui să evităm scandalul şi să discutăm „nemţeşte” pe nişte chestiuni ce nu pot fi tratate din prisma orgoliilor pe care le purtăm.

Interesant bagajul informaţional şi legăturile pe care le surprinde Svetlana Paleologu-Matta în „O ambiguitate dincolo de moarte”. Mai direct, un material despre Vlad Dracul, Dracula, Vlad Ţepeş sau… cum preferaţi!

Destul de dense rândurile celei care înseamnă enorm pentru dezvoltarea ştiinţelor înrudite cu semiotica: Maria Carpov. Plecând de la cartea Marianei Neţ, „Lingvistică generală, semiotică, mentalităţi”, Maria Carpov reface drumul parcurs de conceptele ce au contribuit la definirea din ce în ce mai exactă a metodologiei unei ştiinţe ale cărei teoretizări păreau să se fi afundat altădată în dezbateri aride.

La graniţa dintre pagină memorialistică şi ficţiune se află Gheorghe Grigurcu cu „Fişele unui memorialist”. Din păcate, nu am fost şi nici nu sunt adeptul „zicerilor” apropiate de forma aforismului, drept pentru care am trecut cu relativă uşurinţă peste afirmaţii de genul „A mântui: a opta pentru un afect” ori „Fiinţa: miracolul care nu poate muri”.

Pagini: 1 2



Articol din sectiunea: Cultura
Etichete:

Adauga comentariul tau


Va rugam sa comentati doar subiectul articolului. Responsabilitatea juridica pentru comentariu revine in
exclusivitate autorului, acesta isi va asuma eventualele daune in cazul unor actiuni legale.

Despre autor

Autor: Revista Ateneu
Articol preluat cu permisiune, toate drepturile rezervate autorului. Ateneu, revista de cultura fondata in 1927 de George Bacovia si Grigore Tabacaru. Serie noua editata de Consiliul Judetean Bacau.
  Stiri din Bacau: Revista revistelor culturale din martie 2006: Convorbiri literare