Reabilitarea termică a clădirilor: între teorie şi practică

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a lansat ieri, campania de informare publică privind programul de reabilitare termică a clădirilor. Ministerul a iniţiat această campanie pentru a informa cetăţenii despre existenţa unui nou cadru legal care face posibilă aplicarea măsurilor de reabilitare termică a clădirilor.

Componenta cea mai importantă a acestei campanii este relaţia de cooperare dintre minister şi asociaţiile de proprietari. Campania a fost lansată cu participarea reprezentanţilor Federaţiei Autorităţilor Locale din România, ai Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, ai Asociaţiei Municipiilor din România, ai Asociaţiei Oraşelor din România şi ai Ligii Asociaţiilor de Proprietari – Habitat.

Un program ce porneşte ‘de jos în sus’
Programul ministerului îşi propune demararea la nivel naţional a lucrărilor de termoizolare a pereţilor exteriori, de tâmplărie exterioară şi de reabilitare a corpurilor de încălzire, în speranţa că, în scurt timp, clădirile de locuit din România nu vor mai arăta jalnic.

Ministrul delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului, Laszlo Borbely, a explicat că statul va plăti pentru expertizarea clădirilor şi pentru proiectarea lucrărilor. Valoarea execuţiei lucrărilor va fi împărţită în mod egal (câte o treime) între bugetul de stat, autorităţile locale şi asociaţiile de proprietari. Asociaţia de proprietari hotărăşte dacă să se implice într-un asemenea proiect prin votul a jumătate plus unu din proprietari.

Proprietarii sunt de acord
Preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari, Mihai Mereuţă, spune că acestă campanie are părţi bune şi mai puţin bune. Mereuţă recunoaşte că reabilitarea termică duce la reducerea costurilor la întreţinere. Partea proastă este legată tot de bani. ”Dacă discutăm de costuri putem să vorbim de sume între 600 şi 1.500 de euro în funcţie de amploarea lucrărilor executate”, a declarat preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari pentru Radio România Actualităţi.

Casele vor avea ‘patalama’ de eficienţă energetică
În scurt timp, fiecare locuinţă din ţară va trebui să aibă şi un certificat energetic prin care se atestă performanţele, la un moment dat, în ceea ce priveşte izolare termică, randamentul instalaţiei de încălzire. Certificatul va fi solicitat la orice tranzacţie de vânzare – cumpărare de clădiri. Statisticile arată că, în România, consumul de energie pe cap de locuitor este cu 50% mai mare decât în Polonia, fiind de 7 ori mai mare decât media în Uniunea Europeană.

Locuinţele din România au rezistenţă termică redusă
Într-un studiu realizat de Ing. Dipl. Marian Deaconu, se arată că în România sunt aproape 4 milioane de apartamente, din care în Bucureşti peste 600 000, necesarul de combustibil pentru încălzire şi pentru prepararea apei calde de consum fiind de 7-8 mil.t cc/an. Rezistenţa termică a ferestrelor şi uşilor este de 3, respectiv 5 ori mai mica decât în ţările dezvoltate.
Consumul de căldură în Romania este de 4 ori mai mare pentru un apartament de 2 camere faţă de un apartament de 4 camere în Germania. Consumul energetic pentru un apartament de 3 camere este de 1.750 kg cc/an în România faţă de 612 în Norvegia, mai arată Ing. Dipl. Marian Deaconu.

Autor : Florin MARIN, Amos News