PRM critică si el documentarul despre ceangai “Made in Romania. Children of the Csango diaspora in Romania“
Vlad Hogea, deputat PRM şi observator în cadrul Parlamentului European, a acuzat, miercuri, modul tendenţios în care ar fi fost realizat un documentar despre ceangai, vizionat în incinta Parlamentului European, la propunerea euro-deputatului maghiar din PPE Gyorgy Schopflin, membru al FIDESZ.
Vlad Hogea acuza organizatorii de faptul ca la intrarea in sala de proiectie „s-au inminat mai multe materiale anti-romanesti, printre care si o harta a teritoriilor locuite de secui si ceangai”.
”La intrarea în sala de proiecţie, ni s-au înmînat mai multe materiale anti-româneşti, printre care şi o hartă a „teritoriilor locuite de secui şi ceangăi” („Szekely es Csangofold”).
Nu mică mi-a fost mirarea să constat că oraşul meu, Iaşi, se numeşte, de fapt, „Jaszvasar„, iar locuitorii sînt „ceangăi maghiari”, de religie catolică! O pată mov se lăţise peste „dulcele tîrg al Ieşilor” (semn că noi, cei 400.000 de români ortodocşi de acolo, pierisem subit, prin extincţie, lăsînd loc unei… puternice comunităţi maghiare), dar şi peste Botoşani („Botosan”), Suceava („Szucsava”), Piatra Neamţ („Karacsonko”), Bacău („Bako”), Vaslui („Vaszlo”), Focşani („Foksany”), Galaţi („Galac”) etc.
Cît despre judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, ele erau separate de restul ţării printr-o linie albă, deoarece formează, cică, „Ţara Secuilor” („Szekelyfold”)!”, mărturiseşte Hogea.
Parlamentarul PRM s-a arata nemultumit si de faptul ca producatorii filmului vizeaza crearea unui lobby pentru dezinformarea comunitatii internationale si prin asocierea dintre ciangai si maghiari sugerata prin respectivul documentar.
”Premiza de la care se pleacă („ceangăii sînt maghiari”) fiind falsă, concluzia nu poate fi decît la fel de falsă. Afirmaţia conform căreia în România trăiesc 60.000-70.000 de ceangăi vorbitori de limbă maghiară este aberantă. La recensămîntul din 1992, au fost înregistraţi 2.062 de ceangăi, iar la cel din 2002 – 1.266 ceangăi. Dintre aceştia, majoritatea au declarat că limba lor maternă este cea română.
În disperare de cauză, lobby-ul maghiar a preparat o reţetă pentru dezinformarea comunităţii internaţionale (este al doilea demers important, după cel de la Consiliul Europei, din 2001, cînd, la iniţiativa deputatei finlandeze Tytti Isohookana-Asunmaa, s-a adoptat un Raport plin de inepţii cu privire la „minoritatea culturală a ceangăilor din România”)”, se mai arată în declaraţia dată publicităţii de Vlad Hogea.
Autor : Marius NEGULESCU, Amos News
Resurse:
Date statistice ale judetului Bacau: Structura etnica
Reactia senatorului PNL Adrian Cioroianu la filmul despre ceangai
Faptul ca un deputat PRM critica orice miscare politica maghiara, nu ma mira. Dar faptul ca nu-si cunoaste istoria orasului in care sa nascut, si cunoaste numai partea frumoasa a istoriei, ma nelinisteste si trebuie sa cred ca este in primejdie misiunea pe care o are in spatiul in care viitorul romaniei trebuie sa fie cat mai stabil. Daca pentru dinsul, faptul ca exista o minoritate ce largeste paleta culturala a moldovei este o problema de care sa izbit in plin, ce garantie avem ca nu ne va crea problem geopolitice (nu mai zic de cultura interetnica), care vor duce la conflicte rusinoase privind Romania.
Iar dl. Marius Negulescu ar face bine si s-ar ocupa putin si de ziaristica cotidiana si moderna. Faptul ca a transmis simtamintele unui deputat PRM, nu inseamna ca a scris un articol bomba. Pentru ca cititorii sa simta neutarlitatea si profesionalismul unui ziarist, trebuie consultati toti factorii ce coloreaza subiectul respectiv. Ori aici inca nu se vede. Eu sper din inima ca voi citii si adevarate articole, care chiar daca or sa aiba linie sa-i zicem nationalista, vor pleda cu plauzibilitate ridicata pe linga drepturile elementare ale omului, fie el chiar si un minoritar.
Din pacate filmul documentar contine destul de mult adevar. Am fost martor la mai multe probleme de acest gen. Actualmente sunt lucrez pe dou flancuri: Budapesta – Moldova. A fost cazul cand copii au suferit pentru ca vorbesc, sau invata limba lor materna: maghiara. Am si luat masuri in unele cazuri si de cele mai multe ori am reusit sa apar drepurile oamenilor din aceasta zona. A fost cazul cand un preot a palmuit un copil pentru ca a avut curajul sa mearga la orele „conspirative ” de limba maghiara. Ba mai mult! L-a amenintat, ca daca continua sa mearga la aceste ore, il va dezbraca piblic de hainele de ministrant si nu va primi scrisoare de recomandare cand va vrea sa fie preot. Copilul nu a avut curajul sa spuna parintilor ce a patit. In schimb nu a putut sa puna vre-o imbucatura in gura trei zile. Pe zi ce trecea era din ce in ce mai palid la fata. Cineva la intrebat ce are. Copilul cu chiu cu vai a povestit cele intamplate. Am fost anuntat de acest lucru. In 12 ore eram in fata parohiei si m-am pus la discutii cu preotul respectiv. Preot ce tine si orele de religie, deci are si pregatire pedagogica. A recunoscut fapata si si-a atintit privireai npamint. Am fost nevoit sa-l mustruluiesc. De atunci nu mai face asta decat cu vorba. Fara nici un drept. As putea scrie o carte destul de groasa cu intamplari de astea, dar las politicienii sa-si vada de treaba. Dreptate e greu sa faci acolo unde nu se respecta drepturile elementare ale minoritatilor.
Bogdán Tiberiu
„Recomandarea 1735”
Luminita PATRATEANU
Ca si cand numai de asa ceva nu aveam nevoie in acest an decisiv pentru aderarea noastra la Uniunea Europeana, Romania se trezeste colac peste pupaza cu un atac maghiar in plin Parlament European. Acest gest survine, asadar, in plin proces de redactare a Raportului de Tara, element crucial pentru aderarea noastra la UE in 2007. Astfel, imaginea europeana a Romaniei se confrunta cu o noua provocare, si anume, lansarea de catre eurodeputatul maghiar Gyorgy Schopflin, in cursul saptamanii viitoare, a unui film documentar, care are ca tema oprimarea ceangailor din judetul Bacau. Produs de Zsofia Vitezy si intitulat de-a dreptul ironic „Fabricat in Romania”, filmul a fost turnat anul trecut in comunele Pustiana si Cleja din judetul Bacau, localitati in care traieste, neoprimata de statul roman, aceasta minoritate aprig disputata. Potrivit recensamantului din anul 2002, in judetul Bacau exista, dintr- un total de 706.623 de cetateni, doar 5794 de vorbitori de limba maghiara, in timp ce 239.938 sunt credinciosi de confesiune catolica, dintre care un sfert traiesc in zona ceangailor, respectiv in Pustiana si Cleja. Cu toate acestea, eruparlamentarii incearca identificarea credinciosilor de confesiune catolica din judetul Bacau cu minoritatea ceangailor vorbitori de limba maghiara. Revenind la filmul pe care Vitezy il va prezenta in Parlamentul European saptamana viitoare, Romania este prezentata ca un teren al confruntarilor etnice, in care sunt incalcate in permanenta drepturile minoritatilor. Filmul vrea sa scoata in evidenta faptul ca pe teritoriul Romaniei este interzisa in public limba maghiara, ba mai mult, ca folosirea acesteia ar atrage cu sine chiar pedepse, lucru absolut neadevarat. Identitatea populatiei din judetul Bacau cunoscuta sub numele de ceangai este mult disputata in ultima perioada, existand mai multe teorii conflictuale. Prima sustine ca ceangaii ar fi colonisti maghiari care au trecut muntii Transilvaniei in secolele XIII-XIV, in timp ce a doua sustine ca ar fi romani maghiarizati in cursul campaniilor succesive de implantare a catolicismului in partea estica a Carpatilor. Limba vorbita este asadar maghiara. „Ceangaii care traiesc in sate mici si sarace sunt marginalizati si determinati sa foloseasca limba materna doar in familie. Ca urmare a acestui lucru, ceangaii din aceste sate trebuie sa vorbeasca romaneste cand au de-a face cu oficialitatile, la dispensar, la scoala sau la biserica. Cei care folosesc in aceste situatii limba materna sunt pasibili de pedeapsa si pusi in situatii rusinoase”, sustine regizoarea Vitezy. Asadar, aceasta manipulare care are la baza o abordare mincinoasa a problemei legata de ceangai a generat aparitia in Parlamentul European a recomandarii cu numarul 1735, denumita „Conceptul natiunii”. Aceasta recomandare se potriveste ca o manusa UDMR-ului, in promovarea autonomiei si a proiectului de Lege pentru statutul minoritatilor, si a fost lansata de Gyorgy Frunda la Strasourg, ca sef al europarlamentarilor romani la APCE, ca apoi sa fie aprobata in plenul forumului european din 26 ianuarie. Astfel, devenita Recomandare, documentul poate insemna pasul spre autonomia teritoriala multravnita de UDMR. Cu alte cuvinte, Gyorgy Frunda a dus mai departe decat trebuia conceptul de natiune, demonstrand ca UDMR este in stare sa ajunga de oriunde, oriunde. In fine, Recomandarea 1735 ar putea atrage modificarea Constitutiei astfel incat statul sa nu mai fie definit pe baza etnica, adoptarea Legii Statului minoritatilor cu tot cu autonomia culturala sau adaptarea legislatiei nationale in concordanta cu Recomandarea 43/1998, privind autonomia teritoriala.
Monitorul de BACAU – 03.02.06
©Monitorul de BACAU
Saracii bozgori cit sufera. Lasa gargara ca noi cei din Ardeal stim ce faceati cind Ardealul era sub ocupatie. Toate numele erau maghiarizate si erai bautu la scoala daca vrorbeai romaneste.
Si semneaza-te constant cu Bogdán Tiberiu sa se vada ca esti verde.