Moartea rabinului Safran a trecut neobservata in Bacau

Bacaul a pierdut zilele trecute una dintre cele mai mari personalitati nascute vreodata pe aceste meleaguri: rabinul sef al Genevei, doctor Alexandru Safran.

Putini stiu ca, ilustra personalitate a iudaismului mondial si a culturii românesti, deopotriva, s-a nascut, a crescut si s-a format in municipiul Bacau, oras in care tatal sau, Bezalel Safran, a fost rabin sef pina in anul 1933.

Ajuns, la 29 de ani, cel mai tinar rabin din lume, Alexandru Safran a fost si rabinul Bacaului, dupa moartea tatalui sau, si pina in 1939, cind avea sa-i ia locul lui Jacob Nemirower, la cirma comunitatii evreiesti din Romania.

Pomenita de intrega lume, moartea marelui rabin al Genevei a trecut neobservata printre autoritatile bacauane, cu toate ca, in urma cu zece ani, distinsul membru al Academiei Romane a fost facut cetatean de onoare al municipiului Bacau.

„Rabinul Alexandru Safran s-a nascut intr-o casa situata peste drum de biserica Sfintul Nicolae, pe strada Bacau-Piatra. Scoala primara si liceul le-a facut la Bacau, la actualul Colegiul «Ferdinand I». A fost numit senator pe viata in Senatul Romaniei din perioada interbelica, iar in timpul celui de-Al doilea razboi mondial a depus eforturi deosebite si consistente pe linga regina mama Maria, ca maresalul Antonescu sa nu deporteze populatia evreiasca din vechiul Regat.
In 1947, el a plecat in Franta, cu putin timp inainte de abdicarea regelui, iar de acolo s-a stabilit la Geneva. A iubit foarte mult Romania, poporul roman si cetatenii Bacaului”, ne-a spus Nelu Lupovici, de la Comunitatea Evreiasca din Bacau.

De altfel, singurii care s-au deplasat la mormintul tatalui lui Alexandru Safran, rabinul Bezalel Zev Safran, situat in cimitirul evreiesc din Sarata, au fost membrii comunitatii evreiesti din Bacau.

„Duminica dimineata, in jurul orei 9.00, presedintele Comunitatii Evreiesti din Bacau, alaturi de alti membri, au venit la mormintul rabinului, au depus luminari si s-au rugat timp de doua ore”, ne-a declarat Daniel Chiriac, ingrijitorul cimitirului evreiesc de la Sarata. De asemeni, comunitatea din Bacau, prin presedintele Vigdar Hari, a trimis un comunicat familiei Safran din Geneva, prin care isi exprima condoleantele „pentru pierderea suferita prin decesul celui ce a fost concitadinul nostru, marele rabin Alexandru Safran. Bunul Dumnezeu sa-i aseze sufletul in rindul celor drepti, acolo unde merita pe deplin sa se odihneasca”.

Alexandru Safran urma sa devina rabinul Bacaului

Rabinul sef al Genevei a fost intotdeauna legat de Bacau, oras pe care l-a pomenit ori de cite ori a avut ocazia. Intr-un interviu acordat lui Manase Radnev, in urma cu zece ani, Alexandru Safran a afirmat ca a fost si ramine bacauan. „Da, sint nascut la Bacau si as spune ca ma simt înca bacauan. Tatal meu a fost sef-rabinul orasului si, precum se stie, era unul dintre cei mai însemnati savanti rabinici ai epocii sale. Mari autoritati rabinice din lume îl consultau în ceea ce priveste legea evreiasca. Dorinta tatalui meu a fost ca eu sa urmez calea trasata de el si sa devin rabin. Bineînteles, chiar la Bacau. El s-a ocupat în mod deosebit de umila mea persoana, de formarea mea intelectuala si religioasa”, avea sa mentioneze eminenta sa Alexandrul Safran.

Chiar daca a parasit tara in urma cu 60 de ani, rabinul Genevei a avut in permanenta legatura cu locurile natale, asa cum mentioneaza in memoriile publicate in Franta, in 1989, aparute in romana in 1996, sub titlul „Un taciune smuls flacarilor”, la Editura Hassefer.

„De multe ori, evrei romani reveniti la Bacau in vizita, dupa ce au emigrat in Israel, mi-au spus ca la cimitirul evreiesc au vazut luminari aprinse la mormintul sau, plasat sub un «cort de piatra», cum o cere traditia pentru «sfintii rabini». Mi s-a spus ca vin acolo cu regularitate credinciosi sa se reculeaga si sa se roage”, a scris rabinul Alexandru Safran.

O copilarie devenita istorie

Putini stiu ca intre cei care au invatat la Liceul „Ferdinand I” din Bacau s-a aflat si Sender Safran, cel ce avea sa devina ulterior cel mai tinar rabin din lume, sub numele de Alexandru Safran.

Conform documentelor pastrate la Directiei Judetene a Arhivelor Statului, fiul rabinului Bezalel Safran si ale doamnei Finckel Safran, fostul sef rabin al Genevei, a fost unul dintre cei mai buni elevi ai clasei, cu toate ca o buna parte din timp si-o petrecea ajutindu-si tatal. La finalul clasei a V-a, intre 1926 – 1927, media generala a lui Sender Safran a fost 7,59. Una foarte mare pentru acele vremuri, in care media 8.00 era de domeniul imposibiliului.

Cu siguranta, aceasta ar fi fost mai mare, daca, asa cum si-a amintit rabinul, unii dintre profesori ar fi fost mai intelegatori cu traditiile evreiesti. „O parte din timpul de care dispuneam mi-o ocupam, bineînteles, cu lectiile de la liceul «Ferdinand». Orele petrecute cu tatal meu erau consacrate educatiei mele religioase. Mi-aduc aminte ca, într-o zi am stat împreuna mai mult în mica lui sinagoga: îmi dicta, iar eu scriam. La ora 2.00 noaptea, mama a batut la usa si i-a spus: «lasa copilul sa se odihneasca».

La liceul din Bacau, pentru mine se punea problema zilei de simbata, în care, conform religiei noastre, n-aveam voie sa scriu s.a.m.d. Cei mai multi dintre profesori întelegeau acest lucru si nu mi-au facut greutati. Doar profesorul de desen s-a opus”, avea sa povesteasca rabinul in interviul sau. Si, pe buna dreptate, la disciplina Desen, conform matricolei scolare, in clasa a V-a, Sender Safran avea media generala 5.00.

Se pare ca desenul, muzica si gimnastica au fost intre materiile slabe ale celui ce avea sa devina rabinul sef al Genevei. Era insa cel mai bun la matematica, geografie, germana, si, bineinteles, la limba romana, pe care o vorbea impecabil si dupa 60 de ani de exil.

„L-am intilnit la Bacau, cind i-a fost decernat titlul de cetatean de onoare al orasului. Vorbea o romana impecabila. De necrezut. A fost o personalitate extraordinara, de o bunatate iesita din comun”, si-a amintit Calistrat Costin, presedintele filialei Bacau a Uniunii Scriitorilor din Romania.

De numele sau sint legate nu doar lupta pentru salvarea evreilor din Romania in perioada celui de-al doilea razboi mondial, ci si catedra de studii cabalistice de la Universitatea Bar Ilan din Israel, care ii poarta numele inca din anul 1980.