Icoana Maicii Domnului, în pelerinaj la biserica Precista din Bacău

Vineri, 10 august, la orele 9.30, la biserica Precista din Bacău va fi adusă în pelerinaj sfînta icoană a Maicii Domnului de la mănăstirea Neamţ. Icoana va fi depusă, aşa cum s-au obişnuit băcăuanii în ultimii ani, în interiorul singurei ctitorii din Bacău a binecredinciosului voievod Ştefan cel Mare. Pelerinajul, organizat cu binecuvîntarea Înaltpreasfinţitului Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei, şi al Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, va dura pînă în ziua de 15 august, cînd se va serba hramul bisericii Precista. Credincioşii ortodocşi din urbea noastră şi din împrejurimi, care nu au avut ocazia să ajungă pînă acum la mănăstirea Neamţ, pot veni să se reculeagă, să se roage şi să se închine la icoana făcătoare de minuni. “Pe tot parcursul şederii Sfintei Icoane la biserica noastră vor fi oficiate slujbe speciale închinate Maicii Domnului, Acatistul şi Paraclisul, precum şi rugăciuni către Bunul Dumnezeu pentru ploaie şi rodul pămîntului”, a declarat preotul paroh ConstantinTomozei.

 

Istoria Icoanei făcătoare de minuni de la Mănăstirea Neamţ

În icoană apare reprezentată Sfînta Fecioară cu trei mîini, ţinînd în braţe pe Pruncul Iisus Hristos. Chiar dacă unora li se va părea ciudat, această reprezentare nu este o greşeală a pictorului, ci este o însemnare peste veacuri a unei minuni petrecute în urmă cu 1300 de ani. „Prin această icoană, ni se aduce în faţa ochilor o minune săvîrşită în secolul VIII, cînd Sfîntului Ioan Damaschin i s-a lipit mîna la loc în chip minunat, după ce i-a fost tăiată pentru că a combătut pe cei care luptau contra sfintelor icoane. Deşi chipurile sfinte pictate pe această relicvă sînt foarte bine întreţinute, vechimea acestui icoane se pierde în negura timpului. Tînăr fiind, Sfîntul Gherman, care a trăit pe vremea Sfîntului Petru al II-lea, Patriarhul Constantinopolului, în jurul anului 665, a plecat în pelerinaj la Locurile Sfinte, ajungînd şi la Lida. Impresionat de Sfînta Icoană ce o reprezenta pe Sfînta Fecioara, a pus zugravii să-i facă o copie. Icoana a fost zugrăvită în culori. Pe o faţă este chipul Maicii Domnului, iar pe cealaltă parte este Sfîntul Gheorghe. În urma persecuţiilor pornite împotriva icoanelor, Sfîntul Gherman I, Patriarh al Constantinopolului, trimite copia icoanei din Lida – în jurul anului 739 – la Roma pentru a fi protejată. Aici Sfînta Icoana a rămas timp de 106 ani. În timpul Patriarhului Metodie I Mărturisitorul, Sfînta Icoana a fost adusă de la Roma la Constantinopol, unde a rămas timp de 555 ani. Pe la anul 1400, împăratul Ioan Paleologul, împreună cu Patriarhul Metodie, a trimis Sfînta Icoană Mitropolitului Iosif al Moldovei, iar lui Alexandru cel Bun i-a trimis o coroană, o mantie şi un sceptru. Toate acestea în chip de dar şi preţuire faţă de Moldova. Icoana sfîntă a Maicii Domnului a fost găzduită de Mitropolia Sucevei pînă în anul 1415, cînd Mitropolitul Iosif, împreună cu Alexandru Muşat Vodă au dăruit-o ei înşişi, Mănăstirii Neamţ, unde se află şi astăzi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.