Concurs de ex-libris „Tudor Arghezi”

EX-LIBRISCea de-a XXIII – a ediţie a Concursului de Ex- Libris se va desfăşura în perioada martie – noiembrie 2010 şi participarea la concurs este deschisă tuturor artiştilor plastici din ţară, studenţilor şi elevilor de la şcolile de profil.

Tudor Arghezi, de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 130 de ani, va completa lista altor personalităţi locale sau naţionale, care au fost luate ca temă pentru Concursul de ex-libris, organizat de Biblioteca Judeţeană „C. Sturdza” Bacău, ajuns în 2010, la cea de-a XXIII-a ediţie.

Tudor Arghezi a fost o personalitate artistică excepţională, după unele aprecieri, „cel mai de seamă poet contemporan”.

Este considerat al doilea mare poet român după Eminescu, opera sa încadrându-se în curentul modernist. Îndelungata sa activitate creatoare prezintă puternice trăsături contradictorii, care au determinat dificultăţi reale în interpretarea operei sale.
Proza argheziană este prin excelenţă proza unui mare poet, ea aduce o înfăţişare nouă scrisului contemporan. Ca şi în poezie, două filoane străbat întreaga sa proză: pe de o parte filonul satiric, pe de altă parte filonul poematic. „Lumea sa artistică – scrie Pompiliu Constantinescu – este plămădită din suav şi trivial, din ură şi beatitudine de heruvim”.
Arta lui Arghezi are un foarte pronunţat caracter naţional, vizibil în universul imagistic, constituind prin excelenţă peisajul autohton, ca şi în referinţele numeroase la trecutul istoric sau la numeroasele obiceiuri, învăţăminte şi credinţe acumulate de viaţa colectivă a poporului de-a lungul istoriei. Rădăcinile artei sale sunt înfipte puternic în tradiţia culturală, pornind de la savoarea primelor noastre cărţi bisericeşti şi trecând prin experienţa artistică a generaţiilor anterioare.
Atacând marile teme lirice – viaţa, Dumnezeu, iubirea – poezia argheziană se integrează în marea poezie lirică, aducând o estetică nouă, o nouă limbă poetică. Nicăieri nu am putea găsi o caracterizare mai viguros exprimată a esteticii lui Tudor Arghezi decât în poezia sa Testament:

„Făcui din zdrenţe muguri şi coroane,
Veninul strâns l-am prefăcut în miere,
Lăsând întreagă dulcea lui putere.
Am luat ocara şi torcând uşure,
Am pus-o când să-mbie – când să înjure.
…………………………………………………..
Din mucegaiuri, bube şi noroi

Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi”.

Tudor Arghezi e scriitorul care manevrează cel mai bogat lexic din literatura română: neologism, arhaism, barbarism, regionalism şi va crea el însuşi cuvinte. Şi în proză este un revoluţionar. Domeniile publicisticii în care a excelat au fost pamfletul şi poemul în proză, ajustate şi revendicate ca invenţii personale sub numele de bilete sau tablete.
Nu ne-am propus o prezentare a operei lui Tudor Arghezi, ci doar câteva argumente care ne-au determinat să-l alegem ca temă pentru Concursul de ex-libris. Artiştii plastici cu preocupări pentru perpetuarea acestui gen de grafică mică, vor găsi o sursă inepuizabilă de inspiraţie în opera poetului, scriitorului, gazetarului, dramaturgului ales ca temă. Iar expoziţia organizată în urma concursului, suntem siguri că va fi o metaforă plastică a operei lui Tudor Arghezi, cel care a scris şi poezia Ex libris:

Carte frumoasă cinste cui te-a scrisafis_web2
Încet gândita, gingaș cumpănita;
Ești ca o floare, anume înflorita
Mâinilor mele, care te-au deschis.

Ești ca vioara, singura ce cânta
Iubirea toată pe un fir de păr,
Şi paginile tale, adevăr,
S-au tipărit cu litera cea sfântă.

Un om de sânge ia din pisc noroi
Şi zămislește marea lui fantomă
De reverie, umbră şi aromă,
Şi o pogoară vie printre noi.

Dar jertfa lui zadarnică se pare,
Pe cât e ghiersul cărţii de frumos.
Carte iubită, fără de folos,
Tu nu răspunzi la nici o întrebare.”


Cea de-a XXIII – a ediţie a Concursului de Ex- Libris se va desfăşura în perioada martie – noiembrie 2010 şi participarea la concurs este deschisă tuturor artiştilor plastici din ţară, studenţilor şi elevilor de la şcolile de profil. Pot fi trimise un număr de trei lucrări în câte trei exemplare. Acestea trebuie să conţină explicit: imaginea grafică, textul TUDOR ARGHEZI, sintagma Ex-Libris precum şi numele  destinatarului (persoană fizică sau instituţie). Lucrările participante trebuie să fie originale şi să nu fi participat la alte competiţii. Pentru redactarea catalogului este necesară trimiterea unui curriculum vitae al concurentului.
Ex-libris-urile realizate prin tehnicile specifice genului vor avea dimensiunea maximă de 14 x 14 cm şi vor cuprinde obligatoriu următoarele elemente de identitate:
o    pe recto, în stânga jos (cu creionul): sigla de tehnică plastică;
o    pe recto, în dreapta jos: anul realizării şi semnătura autorului;
o    pe verso: numele şi adresa autorului.
Data limită de primire va fi 15 august 2010, pe adresa Biblioteca Judeţeană “C. Sturdza”, str. Aleea Parcului, nr. 9, Cod 600043, Bacău, cu menţiunea ,,Pentru Concursul de Ex-Libris”.

Persoane de contact pentru alte informaţii:

Ana Chiscop : ana11nes@yahoo.com  Tel.: 0234/ 513126 – int. 20
Crina Ifrim : crinaifrim@yahoo.co.uk  Tel.: 0234/ 513126 – int. 19

[Imaginile sunt de la Concursul de ex-libris „Centenar Eugen Ionescu” din 2009]

Ana Chiscop,
Secţia de Artă

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.