Palanca, comuna ce leagă Moldova de Transilvania

Comuna cu cinci asezari in componenta sa (Palanca, Pajistea, Cadarasti, Ciughes si Popoiu), Palanca numara o populatie de 3850 locuitori, care ocupa o suprafata de agricola de 4132 ha si una forestiera de 4921 ha. In comuna sunt 1287 gospodarii, cinci scoli, cinci biserici din care trei ortodoxe si doua catolice, doua camine culturale.

In martie 1864, prin noua impartire administrativa a tarii, ia fiinta comuna Brusturoasa, din care faceau parte si satele Popoiu, Ciughes si Palanca. In 1926, din aceasta comuna s-au desprins cele trei asezari, formand comuna Palanca. Denumirea vine de la intariturile vechi, de pe un afluent al raului Trotus, Paraul Sant, cetate de granita si aparare.

Despre Palanca s-a vorbit si ca despre un punct vamal. Primul document care atesta localitatea este un hrisov al lui Vasile Lupu, din 1648. Si la aceasta ora, in nordul comunei se regasesc fortificatiile de la granita dintre Moldova si Imperiul Austro-Ungar, pe care locuitorii le numesc “Treptele Mariei Tereza”.

Trei elemente au contribuit la constituirea comunei: oierii, care s-au asezat in actualul sat Popoiu, fiind cea mai veche localitate, romanii transilvaneni care au trecut granita de-a lungul secolelor si granicerii romani care, dupa satisfacerea stagiului militar ramaneau aici, intemeindu-si gospodarii. Satele cele mai mici sunt Cadarasti, cu 114 locuitori, si Pajistea, cu 37 de locuitori.

Inundatiile din 2005 au lasat urme

Cu bani primiti de la Guvernul Romaniei, aproximativ 10,5 miliarde lei, se va termina foarte curand podul de peste paraul Ciughes, afectat de inundatiile din vara lui 2005. “Printr-un proiect Sapard de aceasta data, pentru care vom primi finantarea in acest an de un milion de euro, vom asfalta DC 137, care leaga satele Palanca, Ciughes, Cadarasti si Pajistea”, spune primarul Adrian Palistan. Cei 16 km de drum erau taiati in zig-zag de apa paraului Ciughes, neputandu-se circula decat pe jos. Prin eforturile administratiei locale s-a reusit ca pana in iarna drumul comunal sa fie redat circulatiei.

In acest moment, in comuna se consolideaza podurile si malurile care au avut de suferit de pe urma inundatiilor, lucrarile fiind efectuate de o echipa alcatuita din opt muncitori angajati impreuna cu AJOFM, Primaria platindu-le doar 30 la suta din salarii iar AJOFM restul de 70.

Franta sprijina un proiect indraznet pentru alimentarea cu apa

“Impreuna cu SC BETURE CEREC lucram la un proiect FASEP – BHT – DCA intocmit in concordanta cu directiva cadru UE, referitoare la apa si care se aplica bazinului hidrografic al raului Trotus si sistemelor sale publice de alimentare cu apa si canalizare. In proportie de 80 la suta, studiul este cofinantat de Guvernul francez iar 20 la suta de Consiliul Judetean Bacau si costa 453.940 euro la care se va adauga TVA”, spune primarul comunei Palanca, Adrian Palistan.

Acest proiect este unic, un astfel de studiu nu s-a mai facut in Europa de Est si cuprinde 50 de localitati din cele cinci judete, Bacau, Neamt, Harghita, Covasna si Vrancea, prin care curg raul Trotus si afluentii sai. El poate raspunde la fel de bine si unui proiect de mediu, “Sa redam apa naturii asa cum o luam”. Costul lucrarilor se va ridica la 50 milioane euro pentru tot bazinul Trotusului, bani care vor veni cu sprijinul Uniunii Europene si al Guvernului Frantei. De realizarea acestui proiect vor beneficia peste 450.000 locuitori.

Scoli reabilitate prin Banca Mondiala

De 16 ani, in nici o scoala din comuna Palanca n-a fost facuta vreo investitie. “De-abia in acest an se va da in functiune o centrala termica la scoala din Palanca iar din vara se va reabilita scoala din Ciughes, in colaborare cu banca Mondiala”, spune directorul coordonator, Filip Orzac. Tot cu ajutorul Bancii Mondiale au fost aduse zece calculatoare la scoala din Palanca.

Se vor construi, de asemenea, doua gradinite noi la Palanca si Ciuges. Elevii de la Cadarasti sunt transportati la scoala din Palanca cu microbuzul scolar, nu cu unul donat de Inspectoratul Scolar, ci unul cumparat de Consiliul Local.

Spune-mi padure, cu frunza rara…

“Mai aveam de pus in posesie 12 proprietari de padure din comuna, la Legea 400, spune primarul Adrian Palistan. Din pacate, a aparut o lege noua si s-a oprit acest proces de improprietarire. Ni s-a sugerat sa-i punem mai intai in psosesie pe fostii mari proprietari si daca mai raman terenuri, sa le dam si urmasilor veteranilor de razboi”.

Urmasii boierilor n-au uitat ca au terenuri la Palanca si trei dintre ei s-au prezentat la Primarie si au depus cereri de revendicare. Elie Vlad Sturdza a solicitiat 10.000 ha, Ion C. Sturdza 7, 5 ha, iar Alexandru Rosettio 1800 ha din totalul de 4888 ha teren cat are comuna! Elie Vlad Sturdza si Ion C. Sturdza au fost invalidati de comisia locala, pentru ca primul este ruda de gradul cinci, iar Ion C. Sturdza a solicitat un teren care ii apartinea lui Radu Rosetti care l-a si revendicat. Cei trei boieri cereau impreuna 11.800 ha (teren sau padure), dar comuna nu dispune dect de 9.300 ha!

Autor: D. MINDIRIGIU, Observator de Bacau

3 comentarii la „Palanca, comuna ce leagă Moldova de Transilvania

  • miercuri, 02-08-06 la 8:50
    Permalink

    M-am nascut in aceasta comuna, acum 60 de ani, ma leaga de ea multe amintiri, dar cand am vizitat-o, in aceasta primavara, mi-a lasat impresie unei localitati neingrijite, cu oameni pusi pe capatuiala oricum, chiar si cu riscul de-a strica tot ce este frumos, adica padurea.

    Răspunde
  • luni, 05-03-18 la 3:21
    Permalink

    M-am născut in această comună, în urma cu 68 de ani. Ca militar, am avut fericitul prilej de a-mi apăra sub drapel satul natal si comuna natală lucrind la un obiectiv aflat la originea văii Ugra. Cunosc fiecare vale, pisc si culme de pe aceste pitorești meleaguri. Cu regret constat că satul natal Ciugheș îmbatraneste an de an. Casele vechi cu pitorescul lor ce-mi amintesc frumoasa copilarie, se părăginesc. In satul natal au disparut elevii si nu mai încadrează opt clase. Tinerii pleacă departe ca salahori.

    În satul care m-am născut,
    Acolo unde am crescut
    Jos la vatra părintească
    Duceam viată boierească.
    Munți frumoși mă-nconjurau,
    Mierle presuri i-mi cântau,
    Ascultam doina de jale
    De pica frunza pe cale
    Dar….SATUL A RĂMAS PE VALE.

    Răspunde
  • duminică, 14-08-22 la 14:56
    Permalink

    Foarte frumos scris, domnule colonel Balta! Mult respect fata de dv., cariera ,fiu deosebit al satului.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.