Biserica Ortodoxă Română îşi alege cel de-al şaselea Patriarh
Astăzi, 12 sept, Biserica Ortodoxă Română îl alege pe cel de-al şaselea Patriarh, după 41 de zile de la trecerea la cele veşnice a Prea Fericitului Părinte Teoctist.
Marii Duhovnici ai României alcătuiesc portretul moral al viitorului Patriarh
Patriarhul Bisericii Ortodoxe este ales de Colegiul Electoral Bisericesc, dintre candidaţii eligibili propuşi de Sfântul Sinod. Alegerea unui nou Patriarh, de către Colegiul Electoral Bisericesc, se va face în aceeaşi zi în care au fost desemnaţi candidaţii de către Sfântul Sinod.
Noul Patriarh al Bisericii Ordodoxe Române va deveni candidatul propus de Sfântul Sinod care va obţine, la votul din Colegiul Electoral Bisericesc, majoritatea, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea BOR.
Patriarhul se alege dintre mitropoliţi, arhiepiscopi sau episcopi în funcţie, cetăţeni români, care „s-au impus în conştiinţa Bisericii şi a societăţii prin viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc”.
Desemnarea candidaţilor
În deschiderea şedinţei extraordinare a Sfântului Sinod, ce începe la ora 10.00, Locţiitorul de Patriarh îl invită pe Secretarul Sfântului Sinod să facă apelul nominal şi pentru desemnarea ierarhului ce va prezida şedinţa. Acesta anunţă că desemnarea candidaţilor pentru slujirea, vrednicia şi răspunderea de Patriarh, Mitropolit, Arhiepiscop şi Episcop eparhiot se face prin vot secret de către Sfântul Sinod, întrunit în şedinţă extraordinară. În această situaţie, Sfântul Sinod este legal constituit cu prezenţa a două treimi din membrii săi şi hotărăşte cu votul majorităţii, adică jumătate plus unu din membrii prezenţi.
Devine primul candidat desemnat pentru scaunul patriarhal cel care a obţinut majoritatea. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea, în aceeaşi şedinţă se procedează la o nouă votare. Dacă nici de data aceasta nu s-a obţinut majoritatea, în aceeaşi şedinţă se repetă scrutinul până ce unul din candidaţi o obţine. În caz de paritate, decid sorţii.
Alegerea Patriarhului
Şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea noului patriarh are loc în a doua parte a zilei, de la ora 17.00.
Colegiul Electoral Bisericesc este legal constituit cu prezenţa a două treimi din membrii săi şi alege valabil cu majoritate, adică jumătate plus unu din membrii prezenţi. Ierarhii eparhioţi se aleg prin vot secret de către Colegiul Electoral Bisericesc dintre doi sau trei candidaţi desemnaţi de Sfântul Sinod. În cazuri excepţionale şi motivat se admite şi un singur candidat. Membrii Colegiului vor primi la începutul şedinţei câte un Curriculum Vitae al celor doi sau trei candidaţi desemnaţi.
Pe fiecare buletin de vot sunt tipărite numele celor trei candidaţi, în ordinea desemnării de către Sfântul Sinod. Este urmată aceeaşi procedură ca şi la desemnarea candidaţilor de către Sfântul Sinod.
Patriarh al BOR devine candidatul care a obţinut majoritatea, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre cei doi sau trei candidaţi nu a întrunit majoritatea, se organizează o nouă votare, la care participă primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Devine ales cel care a întrunit majoritatea, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, iar în caz de paritate decid sorţii.
Rezultatul alegerii este consemnat într-un proces-verbal la care se anexează buletinele voturilor exprimate. Preşedintele anunţă solemn numele celui ales, iar actele alegerii se înaintează Sfântului Sinod în vederea examinării canonice şi a validării alegerii.
Sfântul Sinod se întruneşte în şedintă la ora 19.00 pentru a valida alegerea noului Patriarh al Biserici Ortodoxe Române.
În cazul în care alegerea nu va fi aprobată, se va proceda la o nouă alegere.
Atribuţiile noului Patriarh
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este şi Arhiepiscopul Bucureştilor şi Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei. Titulatura sa este: „Prea Fericirea Sa, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române”.
El poartă ca semn distinctiv două engolpioane (icoane purtate la gât – n.r.) şi o cruce, culion (potcap) şi o camilafcă (potcap acoperit cu un vâl – n.r.) albă cu cruce.
În calitate de Întâi Stătător între Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul convoacă şi prezidează organele deliberative centrale ale Bisericii Ortodoxe Române, reprezintă Patriarhia Română în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin împuterniciţi legali, întreţine raporturi cu celelalte Biserici creştine ortodoxe în chestiunile bisericeşti. De asemenea, în atribuţiile Patriarhului intră şi aducerea la îndeplinire a hotărârile organelor deliberative centrale ale Bisericii Ortodoxe Române. Conducătorul BOR este şi cel care prezidează colegiul electoral pentru alegerea Mitropoliţilor, hirotoneşte, împreună cu alţi Ierahi, potrivit Sfintelor Canoane, pe Mitropoliţi, acordă concedii Mitropoliţilor până la 30 de zile. Totodată, în conformitate cu dispoziţiile canonului 11 al Sinodului VII Ecumenic, Patriarhul exercită dreptul de devoluţiune (transmiterea averii – n.r.).
Posibili succesori la scaunul patriarhal
Conform cunoscătorilor vieţii bisericeşti şi presei, trei mitropoliţi au cele mai mari şanse să devină Patriarh: Daniel Ciubotea, Bartolomeu Anania şi Teofan.
Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Daniel Ciobotea, în vârstă de 56 de ani, este unul dintre ierarhii consideraţi favoriţi în cursa pentru Patriarhie. Mitropolitul Daniel a absolvit Institutul Teologic Universitar din Sibiu şi a intrat în viaţa monahală în 1987. A obţinut doctoratul în teologie la Strasbourg. Ascensiunea sa în Biserică a fost rapidă, astfel încât în 1990 a fost numit mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. La adresa Înalt Preasfinţitului Daniel au apărut în presă numeroase speculaţii privind relaţiile sale cu Securitatea, însă nu s-au găsit dovezi care să confirme acest lucru.
Un alt ierarh cotat cu mari şanse la scaunul patriarhal este mitropolitului Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Bartolomeu Anania. În vârstă de 86 de ani, Anania s-a făcut remarcat prin activitatea sa de scriitor, care i-a adus şi un premiu al Uniunii Scriitorilor. ÎPS Bartolomeu Anania a fost arestat de mai multe ori pentru activitate legionară. După ce a trecut prin închisorare, Biserica l-a trimis pe Bartolomeu Anania trimite în America pentru a îndeplini mai multe funcţii. Bartolomeu Anania a devenit abia anul trecut mitropolit. Şi la adresa sa au existat acuzaţii că ar fi colaborat cu Securitatea, însă mitropolitul le-a negat ferm.
Un alt posibil succesor al Patriarhului Teoctist este mitropolitul Teofan Sinaitul al Olteniei. Înalt Preasfinţitul Teofan, acum în vârstă de 48 de ani, este unul dintre apropiaţii fostului Patriarh. Teofan şi-a obţinut doctoratul la Paris. Şi în ceea ce-l priveşte pe Teofan au fost lansate acuzaţii de colaborare cu Securitatea.
Sursa: NewsIn