„Ecouri armeneşti în jazz” – recital de pian Harry Tavitian, în premieră la Bacău
Uniunea Armenilor din România filiala Bacău vă invită la un eveniment cultural de marcă: duminică 12 decembrie 2010, de la ora 17, pianistul Harry Tavitian va concerta în premieră la Bacău.
Intitulat „Ecouri armeneşti în jazz” – recitalul lui Harry Tavitian va fi o călătorie inedită de la rădăcinile jazzului (blues şi gospel) la etno-jazz (prelucrări de muzică tradiţională armeană şi românească – inclusiv colinde).
Concertul va avea loc în sala Ateneu a Filarmonicii Mihail Jora care este şi partener al manifestării artistice. Intrarea este liberă.
Uniunea Armenilor filiala Bacău doreşte să continue astfel promovarea culturii armene în Bacău. In holul Filarmonicii se vor prezenta carti si CD-uri de autori armeni, reviste armenesti, rezultate ale membrilor comunitatii din Bacau prezentate de Sevora Maria Agop (diplome, creatii literare, pictura).
Unul dintre cei mai apreciaţi pianişti est-europeni, în premieră la Bacău
Pianistul Harry Tavitian este una dintre personalităţile care a marcat evoluţia jazz-ului românesc şi nu numai. Considerat de presa americană drept cel mai important jazzman român contemporan, Tavitian a jucat un rol activ şi în apariţia şcolilor naţionale de jazz din estul Europei. „Harry Tavitian se numără printre pianiştii extraordinari care au iniţiat şi au desăvârşit Noul Jazz Est-European”, spunea unul din cei mai importanţi critici de jazz din Austria.
Jazzul de avangardă şi blues-ul arhaic au alternat în creaţia sa, traversată de la începutul carierei sale de un puternic filon etnic.
Concertul va avea ca scop familiarizarea publicului din Bacău – oraş în care armenii trăiesc de câteva sute de ani alături de români – cu prelucrări de jazz din muzica armeană tradiţională şi religioasă.
Tavitian se consideră armean prin naştere, român prin adopţie şi se simte acasă în ambele culturi, folclorul balcanic şi caucazian fiind una din sursele sale majore de inspiraţie. Muzica sa este şi o dovadă a legăturii dintre muzica românească şi cea armeană. În stânga şi dreapta Mării Negre, România aparţine Balcanilor precum Armenia, Caucazului. Arta lui Tavitian este deschisă în ambele direcţii.
Unul dintre marii critici americani de jazz spunea „Există mulţi pianişti de jazz, dar Tavitian este unic. Folosirea de către el a temelor tradiţionale româneşti şi armeneşti este, fără îndoială, una din cele mai bune mânuiri ale muzicii de acest gen la ora actuală, făcută cu deosebită grijă şi dragoste, cu o tehnică superbă şi un simţ dramatic fără egal. În concert, ca şi pe disc, la pian, talăngi sau fluiere româneşti, Tavitian este un om din care muzica pur şi simplu izbucneşte din străfunduri.”
Tavitian a colaborat în cei 40 de ani de activitate cu muzicieni de marcă români şi străini şi a concertat în majoritatea ţărilor din Europa şi în SUA. A susţinut la Bucureşti două concerte pentru Preşedintele Armeniei şi a cântat la Festivalul de jazz de la Erevan, ca invitat personal al acestuia.
Cântă atât singur cât şi în duo sau în formaţii mai numeroase cum ar fi Orient Express (prima formaţie de etnojazz din România, fondată de Tavitian în 1999) şi Orchestra Mării Negre care reuneşte 11 dintre cei mai buni muzicieni de etnojazz din ţări din jurul Marii Negre.
Harry Tavitian s-a născut în anul 1952 la Constanţa într-o familie de armeni. A studiat pianul clasic de la vârsta de 6 ani. Este absolvent al Academiei de Muzică din Bucureşti. La 17 ani descoperă blues-ul. În 1978, la Constanţa, pune bazele grupului Creativ cu care va câştiga în 1980 premiul I pentru debut la Festivalul de Jazz de la Sibiu şi va deveni promotorul jazzului de avangardă in România. În anii ’80 muzica Creativului era sincronă cu avangarda jazzului european şi cu tendinţele de coagulare a şcolilor naţionale de jazz din Estul Europei, în ciuda izolaţionismului politic al României, a problemelor legate de neacordarea vizelor şi de imposibilitatea de a răspunde invitaţiilor la festivalurile din Occident. În 1985 si 1986 grupul Creativ scoate două LP-uri la casa londoneză Leo Records. Fanii de jazz din România primesc vestea cu entuziasm, ca un semn al spargerii universului concentraţionar al dictaturii Ceauşescu.
Harry Tavitian este pasionat de sincretismul artelor. Exemple sunt elementele de teatru instrumental si costum din concertele sale şi muzica live la piese de teatru cum ar fi „Furtuna” de Shakespeare sau „Melissa” de Kazantzakis la Teatrul Bulandra, avandu-l partener pe actorul Victor Rebengiuc, în rolul principal. A susţinut concerte de jazz cu dans şi a colaborat cu poeţi români precum Mircea Dinescu, Denisa Comănescu, Adam Puslojic.
Muzica lui Tavitian este deosebit de apreciată de public pentru energia debordantă, spontaneitatea, dar şi pentru pasajele de o mare tensiune dramatică.
„Cantata de Crăciun”, în programul concertului
Concertul fiind în perioada dintre Sfântul Nicolae şi Naşterea Domnului, Harry Tavitian va prezenta şi o suită inedită de colinde – „Cantata de Crăciun”.
Tavitian: „Publicul va putea asculta de la colinde (fie arhaice româneşti – unele din ele din colecţia Béla Bartók – fie de tradiţie bizantină, fie armeneşti) până la Negro-Spirituals afro-americane – una din formele muzicale primitive din care jazzul însuşi s-a născut. Voci dintr-un alt timp, plin de veselie şi frumuseţe. Alergând după cele pământeşti, cred că suntem în mare primejdie să uităm de însăşi bucuria marelui praznic al Naşterii Mântuitorului. Şi sper din toată inima ca în concertul de la Bacău să fim întru împreună prăznuire”.
O variantă a Suitei de colinde a apărut şi pe CD-ul „Nasterea”. Muzica CD-ului „exprimă puterea de a transcende a muzicii, în toate tradiţiile şi formele sale” (Roger Griffin – Oxford). http://harrytavitian.wordpress.com/2008/11/19/birth/
„Da! Jazzul este pentru nişte elite. Dar ştiţi ce fel de elite? ”
Harry Tavitian: „Pentru a te îndrăgosti de jazz, e esenţială participarea la concerte. Există o idee preconcepută: că jazzul e doar pentru iniţiaţi. Da! Jazzul este pentru nişte elite. Dar ştiţi ce fel de elite? Cele ale oamenilor normali, deschişi. Omul firesc, natural, este astăzi din ce în ce mai rar. Asta este elita jazzului.
Comunicarea în jazz, între scenă şi sală, e de un tip special. Muzica se naşte acolo, în faţa publicului. Participarea muzicianului este totală, dăruirea lui este totală. Publicul simte lucrul acesta şi legătura se realizează de la sine. Prin felul în care se bucură de clipa aceea irepetabilă, de muzica născută spontan în faţa lui, publicul e împreună-creator cu muzicienii de pe scenă”.
„Aştept cu emoţie prima întâlnire cu publicul din Bacău”
Harry Tavitian: „În general am avut plăcerea de a merge prin locuri mai puţin umblate, mai puţin bătătorite… Este foarte uşor să cânţi în oraşe mari ca Bucureştiul sau Clujul care îţi garantează un public dar există şi spaţiul mult mai extins al oraşelor unde nu a fost până acum o activitate susţinută de jazz. Eu mă simt foarte bine în aceste oraşe unde este o lume foarte bună, legăturile dintre oameni sunt mult mai strânse, interesul pentru cultură e mare iar actul artistic, excelent primit. Sunt sigur că aşa va fi şi la Bacău, un oraş la a cărui tradiţie culturală au contribuit şi armenii. Reacţia conducerii Filarmonicii, care a acceptat deîndată propunerea domnului Vasile Agop, Presedintele Filialei Bacău a Uniunii Armenilor şi ne-a acordat tot sprijinul, a fost o mare bucurie. Colaborarea cu Filarmonica din Bacău care poartă numele lui Mihail Jora, mare personalitate a muzicii româneşti de origine armeană, mă onorează”.