Premieră la Teatru Bacovia: “Călin (povestea modernă)”

Teatrul Municipal “Bacovia”, din Bacău, vă invită duminică, 2 martie, începând cu ora 18, la premiera spectacolui “Călin (povestea modernă)”, inspirat din „Wunschkonzert”, de Franz Xaver Kroetz, şi din „Călin (file din poveste)”, de Mihai Eminescu. Avanpremiera spectacolului va avea loc în 28 februatie.

Spectacolul este construit pornind de la trei mari surse:
1. „Wunschkonzert”, de Franz Xaver Kroetz (GER) – tema sinuciderii / singurătăţii şi organizarea vieţii personajului ordonată într-un perfect stil nemţesc;
2. „Călin (file din poveste)”, de Mihai Eminescu (RO) – tema iubirii / a zburătorului care odată zburat nu se mai întoarce şi candoarea/ calinitatea personajului;
3. „The clock ticks the water drips”, de Hannah Wolf (SUA) – text scris special pentru acest spectacol – tema timpului şi energia personajului.

Dramaturgie de Hannah Wolf şi Horia Suru

Distribuţie:
Eliza Noemi Judeu
Cu participarea extraordinară a lui Călin Theodor Curucli, elev în clasa a V-a Pian, la Colegiul Naţional de Artă „George Apostu”, din Bacău. Profesor îndrumător: Denisa Macovei.

Regia: Horia Suru
Scenografia: Cristina Ciobanu
Foto&grafica: Ioan Viorel Cojan

„Caut atât riscul, muchia – cât şi limitele în toate spectacolele pe care le fac. Cred că acestea sunt mult mai importante decât explicitarea, care oricât de confortabilă sau de dulce, de cele mai multe ori închide nişte uşi în loc să le deschidă, blochează în loc să elibereze.

Îmi doresc ca fiecare dintre spectatori să iasă din timpul cotidian şi traversând timpul fictiv propus de spectacol să intre într-unul profund personal, în care să devină acut conştient de propria prezenţă, de maniera în care există fizic în timp şi ce înseamnă timpul acesta reflectat în corpul său.

Există o scară neoficială de valori pe care se măsoară calitatea unui spectacol de către fiecare dintre noi, bazată exclusiv pe faptul că ne-am uitat ori nu ne-am uitat la ceas în timpul lui. E amuzant, e uşor absurd, dar este cât se poate de adevărat. O facem cu toţii.

Ce îmi doresc eu acum, cu acest spectacol, este să vă uitaţi la ceas şi la telefon (dacă nu l-aţi închis ci l-aţi dat doar pe mut). Să vă uitaţi de multe ori. De foarte multe ori. Şi dacă se întâmplă chiar să vă închideţi de tot telefonul şi ceas de mână nu aveţi, există unul pe scenă. Uitaţi-vă la el. Uitaţi-vă bine de tot”. (Horia Suru, Regizor)

Horia Suru a absolvit în 2008 Facultatea de Teatru şi Televiziune la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca şi are studii masterale în Teatru, Film şi Multimedia la aceeaşi universitate.
A beneficiat de o bursă de studiu de trei luni în SUA, la New York, la Compania de Teatru „Shakespeare on the Hudson”, şi în Franţa la Clermond Ferrand, în cadrul programului Euroculture en Pays Gentiane, câte trei luni timp de trei ani consecutiv.
A semnat regia spectacolelor: „Totul va fi bine…Nu?”, după Chistopher Durang, la Teatrul Naţional Cluj-Napoca (2008), „Hommage a Phillipe Hersant”, direcţia muzicală Johan Farjot, în cadrul programului Euroculture en Pays Gentiane, Clermont-Ferrand, Franţa (2009), „Tom & Jerry”, de Rick Cleveland (2009), şi „A Safe Place”, după o idee de Theo Herghelegiu (2010), Asociaţia Ingenious Drama, Bacău, „Domnului profesor cu dragoste”, după E.R. Braithwaite, la Teatrul „Maria Filotti” Brăila (2011), „LSD Theatre Show”, dupa Christopher Durang, la Teatrul Godot în Bucureşti (2012), „We Are Camera”, de Fritz Kater, la Teatrul Municipal „Bacovia” (2013), „Cockoşi”, de Mike Bartlett, la Teatrul ACT în Bucureşti (2014).

“Nu mai privesc de mult teatrul ca pe un loc în care ne-ntâlnim ca să râdem sau ca să plângem sau ca să ne relaxăm sau ca să ne revoltăm. Mai e ceva acolo, ceva pentru care să ai antene… iar ca să ai acele antene trebuie să fii atent… să fii conştient căbâjbâi… ca un orb încercând să-şi caute drumul, ca un surd care încearcă să capteze sunete cu ochii… suntem atât de firavi… şi asta-i măreţia noastră… să iubim. „Şi tot ce-i neînţeles se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari sub ochii mei… căci eu iubesc…” gândurile mele… scara mea spre Inefabil…”(actriţa Eliza Noemi Judeu)