Irina Bacaoanu scrie din cand in cand pe Bacaul.ro si mai mereu pe blogul sau, Bacaoanu.com

O latură bună are sărăcia: îţi selectează adevăraţii prieteni. Dacă te-a lovit austeritatea, şomajul, boala, deznădejdea, nu mai vezi picior de lingău pe lângă tine. Nu mai au ce obţine, nu mai ai ce oferi, te scot din cărţi. Deodată nu mai faci doi bani.

„Era mai bine înainte. Ni se dădeau case, serviciu, aveam siguranța zilei de mâine…”. Vorbe des auzite din gura omului simplu, a omului care a trăit din plin ambele decade „înainte” şi „după”. Linia care le separă e revoluţia sau ce-o fi fost la 22 decembrie 1989 (noi avem dreptul să fim sceptici).

Așa a trăit: văzându-ți mama sub ploaia loviturilor, apărându-se inutil, amenințând cu plecarea, cu sinuciderea sau cu crima. Așa a căutat și ea să trăiască. E singurul cadru pe care-l cunoaște și care îi e familiar.

Prima dată, pe mine dau vina. Eu sunt în capul listei. Mie-mi trag palme, pe mine mă înjur și ”plăcerea” asta nu mi-o ia nimeni! Eu sunt cea care a crezut că Revoluția din `89 va aduce democrație, așezare, renunțare la practici și idei comuniste. În naivitatea mea credeam că vom vomita în grup când […]

Cristian al meu e și Petrică. Petru, mai exact dar eu îl mai strig așa, ca să-l oftic. La fiecare 29 Iunie cer de băut, că-i ziua lui. Bat cu lingurile-n castroane și-mi cer drepturile: ”Dă un șpriț, Petrică!”. Și acum vreo șapte ani, am făcut la fel. Mă scoate Petrică la Subway, simțindu-se obligat […]

E mai ușor să fim ignoranți, să înjurăm și să pedepsim decât să cercetăm și să aflăm adevărul. Să ne dăm seama dacă omul pe care îl înfierăm, e bolnav și nu are conștiința faptelor sau e doar o fiță când ucide pe cineva în chip premeditat. Schizofrenia, poate fi a oricui, de mâine… sau […]