Statul controleaza reducerile de preturi

LEGEA 650/2002, croită conform ideologiei statului maximal, interzice firmelor să facă reduceri de preţuri după bunul plac. În primul rînd, firmele n-au voie să facă reduceri de preţuri oricînd, ci numai în perioadele stabilite de legiuitor (15 ianuarie – 15 aprilie sau 1 august – 31 octombrie). În al doilea rînd, intenţia de a face reduceri de preţuri trebuie anunţată la Primărie . Firmele care nu se conformează pot primi amenzi.

Care-i scopul acestor măsuri? Simplu: întărirea controlului birocratic asupra societăţii. Nişte funcţionari de la Primărie au de lucru înregistrînd cererile firmelor de a face reduceri de preţuri, alţi funcţionari au de lucru verificînd pe teren situaţia celor care fac reduceri şi dînd amenzi celor care n-au anunţat intenţiile la Primărie.

Noi cetăţenii nu cîştigăm nimic din asta, dar plătim din impozite şi taxe salariile birocraţilor de la primărie care se ocupă de problema reducerilor de preţuri şi din preţurile de cumpărare costurile pe care firmele le au cu hîrţogăria impusă de lege (căci firmele îşi recuperează costurile de pe urma clienţilor).

Este regula oricărui sistem birocratic: dacă nu-s probleme de rezolvat, se crează artificial nişte probleme, ca nu cumva să rămînă birocraţii şomeri. Iar orînduirea dominantă în Uniunea Europeană (de unde îşi copiază legile şi România) nu e capitalismul, cum spun necunoscătorii, ci birocratismul.

Nu toţi sînt dezavantajaţi de creşterea hîrţogăriei. Pentru o firmă mare nu e o problemă să angajeze o secretară şi un consilier juridic care să se ocupe de problemele birocratice. Pentru firmele mici, povara birocratică e mult mai greu de suportat, şi ăsta-i de fapt scopul legislaţiei de tip “aquis comunitar” impusă României: eliminarea de pe piaţă a micilor comercianţi. Firmele mari, de pildă trusturile multinaţionale, vor cîştiga din eliminarea concurenţei mai mult decît pierd cu hîrţogăria, de aceea sistemul are şi sprijinitori.

Autor: Marius Mioc, Altermedia.info