Revista revistelor culturale din martie 2006: Tomis
Revista „Tomis”, februarie 2006
Dinspre Constanţa nu vin neapărat veşti bune! „Tomisul” pare să rămână destul de bine îngheţat doar în ceea ce priveşte forma deoarece, din păcate, conţinutul lasă în continuare de dorit!
Ni se promite marea cu sarea pentru numărul viitor, şi fără ironii şubrede, declar că voi urmări cu mare interes „ediţia” următoare, măcar pentru faptul că se anunţă una a polemicilor. Să ne întâlnim oare cu un micuţ război în care rolul negativ să fie ocupat de ICR? Vom vedea!
Până una-alta, din prezenta apariţie am reţinut ambele intervenţii ale lui Mugur Grosu: „Nepreţuirologie”, „MNAC, MAM, ICR”. Mai departe, citind intervenţia semnată Erwin Kessler, îmi (auto)declar incompetenţa: de partea cui să fie întreaga grupare de la Tomis + Erwin Kessler? Nu de alta, dar ceea ce ar fi trebuit să constituie mici „capete de acuzare”, mie mi se par iniţiative demne de lăudat. Într-adevăr, ceea ce va ieşi, probabil că va fi de comentat!
Dar până atunci, vă rog măcar în numele „turismului cultural”, aveţi puţină răbdare! Am convingerea că singurul material care merită a fi citit e cel referitor la mitul inorogului, surprins de Laura Mesina în „Imagologii. Seducţia fără iubire”.
Am ocolit cu o senzaţie de vertij pariurile „Tomisului”, apropos de versurile lui Grigore Şoitu, pentru ca să mă opresc tocmai între paginile 48 şi 51, pagini care realizează cronica unui „jurnal ovidian”: Marin Mincu „Moartea la Tomis. Jurnalul lui Ovidiu”. Cele care se opresc asupra acestei apariţii girată de Editura Polirom sunt Alina Spînu şi Raluca Şerban. Ca să fim în pas cu tinereţea provocatoare a revistei, voi considera că abia în cadrul paginilor amintite totul este absolut … OK.
Ambele prezentări sunt făcute cu doza bunului simţ de care arta începe să ducă din ce în ce mai evident dorul. Citez: „Acest jurnal ovidian, dictat iubitei păgâne Aia, discipol şi maestru totodată, nu va da reverberaţii epice lectorilor. Reducţia planului evenimenţial transformă textul într-o amplă introspecţie ritmată de obsesii modelatoare sub forma unor miteme ce compun delicat mitologia persană: Tiresias, punitio, ritual, alter ego, reducţie biologică, Paris, poeta vates, de rerum natura, Corinna, Osiris, Sulmona, Dyonisos, etc”.
În rest, nu ar mai fi decât Irina Iacovescu şi Sorian Lucian Ionescu care se apleacă asupra fenomenului jazzistic.
Autor: LecTop, Revista Ateneu
Articol preluat cu permisiune, toate drepturile rezervate autorului.
© Ateneu, revista de cultura fondata in 1927
de George Bacovia si Grigore Tabacaru.
Serie noua editata de Consiliul Judetean Bacau.
Gasiti ultimul numar al revistei la chioscurile Rodipet din Bacau.
Pozitia in Catalogul Presei Interne: 4009.
Cititorii din strainatate pot face un abonament la ATENEU prin RODIPET.
Nenea asta cam citeste peste randuri, e un lectop lenes, ramas in urma cu terminologia/ideologia… Si eu care credeam ca-ntre revistutele Tomis si Ateneu nu poate fi vorba de concurenta, pt. ca prima s-a primenit, sau face eforturi in sensul asta, iar cealalta inca se freaca cu spuma festivismului cultural ca acum ‘spe ani…