Revista presei din 9 martie
Politistii din Mureş au ridicat de pe tarabe un ziar maghiar (Evenimentul zilei)
Mai multe echipe din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Mureş au descins ieri la chioscurile de ziare din judet si au confiscat numarul cinci al saptamanalului de limba maghiara ‘Europai Ido’. Masura a fost luata pe motiv ca, prin continut, ar aduce atingere sigurantei nationale a Romaniei. Saptamanalul a publicat declaratia de autonomie a Tinutului Secuiesc, ce ar urma sa fie adoptata la Odorheiu Secuiesc pe 15 martie a.c.
Seful IPJ Mureş, comisar-sef Ioan Nicolae Cabulea, a declarat ca ‘ridicarea’ ziarelor este ‘o masura prevazuta de Codul de Procedura Penala’. ‘Am dat dispozitie pentru a se face verificari in legatura cu aparitia acestei publicatii in judetul Mureş’, a precizat Cabulea.
DIP îşi retrage ienicerii din PSD Bucureşti (Cotidianul)
Inca o demisie la PSD Bucureşti dintr-un lung sir. Din 19 consilieri generali cit avea partidul in 2004, au ramas 15. Cauza disolutiei: conflictele dintre Mircea Geoana, Adrian Năstase, Dan Ioan Popescu si Miron Mitrea.
Ultima demisie a unui consilier general al PSD: ieri. Lucian Duta, director al Spitalului Titan. Intr-o scrisoare de citeva rinduri adresata lui Sorin Oprescu, seful filialei, Duta ‘mentioneaza expres’ ca ‘aceasta demisie este strict legata de atitudinea dumneavoastra fata de mine’. Atit si nimic mai mult. Este ultima demisie dintr-un sir. Penultima s-a consumat marti. Este vorba de Alina Moise, considerata unul dintre oamenii lui Dan Ioan Popescu. In ianuarie 2006 a demisionat si consilierul CGMB Octavian Petrovici. Prima demisie: Stelian Barnea, in 2005. Potrivit demisionarilor, urmeaza zilele acestea sa-si dea demisia si consilierul Vlad Dumitrescu, nepotul liderului PSD Dan Ioan Popescu. Toti au un numitor comun: sunt fidelii lui DIP, fostul sef al PSD Bucureşti, fortat de Mircea Geoana sa demisioneze din conducerea organizatiei in ianuarie 2006. Motivul: anchetat pentru avere nejustificata.
BCR a făcut un profit net de 202 milioane de euro (Ziarul financiar)
Costurile de exploatare ale celei mai mari bănci româneşti au crescut anul trecut cu 20%, în timp ce veniturile din dobânzi au scăzut cu 6%.
BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, are drept ţintă pentru 2006 creşterea bilanţului cu cel puţin 40% peste nivelul de aproape 9 miliarde de euro înregistrat la sfârşitul lui 2005, a declarat ieri Nicolae Dănilă, preşedintele executiv al băncii (CEO). Un ritm similar a fost înregistrat şi în 2005 comparativ cu 2004, Dănilă afirmând că anul trecut a fost cel mai bun din istoria de 15 ani a BCR.
Creşterea din 2006 ar urma să fie susţinută prin atragerea de noi finanţări de pe pieţele externe, de 300-400 milioane de euro, precum şi prin recurs la piaţa internă, prin lansarea de obligaţiuni în lei care să asigure surse pentru acoperirea cererii de credite în moneda naţională la scadenţe din ce în ce mai lungi. În 2005, sumele atrase în valută au depăşit 1 mld. euro.
Elveţia ar putea da mai mulţi bani la UE după aderarea României (Gândul)
Uniunea Europeană va cere din nou Elveţiei o contribuţie de solidaritate, după ce România şi Bulgaria vor adera la organizaţie, relatează swissinfo. Potrivit experţilor din grupul AELE (Asociaţia Europeană de Liber-Schimb), care s-au reunit la Bruxelles, UE va cere cu siguranţă noi fonduri pentru Bulgaria şi România, în plus faţă de extinderea protocolului asupra liberei circulaţii. Având în vedere numărul de locuitori ai Bulgariei şi României şi nivelul mai scăzut de dezvoltare, probabil că va fi vorba de câteva sute de milioane de franci elveţieni. În Elveţia, extinderea liberei circulaţii pentru cetăţenii originari din cele zece state noi membre UE nu a intrat încă în vigoare, iar suma de un miliard de franci elveţieni – contribuţia Bernei la fondul de solidaritate pentru extinderea din 2004 – nu a fost încă deblocată.
Guvernul elveţian a fost de acord să contribuie, în următorii cinci ani, cu 640 de milioane de euro la Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, suma fiind destinată ţărilor recent integrate. Elveţia nu este membru al Uniunii Europene, dar a semnat numeroase acorduri bilaterale cu cele 25 de state membre, luându-şi angajamentul de a contribui, de asemenea, la coeziunea Uniunii. Consiliul Naţional elveţian va dezbate săptămâna viitoare proiectul de lege pentru acordarea de asistenţă Europei de Est.
Autor : Alic MÎRZA, Amos News