Revista presei din 30 ianuarie
Principalele subiecte din ediţia de luni, 30 ianuarie, a cotidianelor centrale se referă la un presupus atentat împotriva preşedintelui Traian Băsescu, la Focşani, cu prilejul Zilei Unirii Principatelor; alte cinci întâlniri de taină Tăriceanu-Patriciu la sediul guvernului; premierul propune reglementarea raporturilor dintre Executiv şi Justiţie – Emil Boc nu este de acord cu acest demers; Marko Bela îl provoacă pe Băsescu la pariu pe statutul minorităţilor; ministrul Codruţ Şereş – vinovat pentru contractul în valoare de un miliard de euro semnat cu Departamentul Federal al Afacerilor Economice al Confederaţiei Elveţiene; războiul doamnelor liberale: Norica Nicolai vs Mona Muscă; Johannis Klaus Werner, primarul Sibiului, cercetat de DNA pentru retrocedări de case la comandă; preşedintele Asociaţiei nipono-române, ucis de un maidanez la doi paşi de guvern; Ludovic Spiess a murit la o partidă de vânătoare; ministrul Vasile Blaga a primit 308.000 de euro de la un orădean anchetat de DNA; tragedie în Polonia: 66 de morţi, după prăbuşirea unui centru expoziţional.
Atentat la Băsescu (Ziua)
Traian Băsescu a trecut cu vederea tentativa de atentat care-i era destinata, la vizita de la Focsani. Desi SPP şi SRI au descoperit intr-un hidrant de langa biroul prefectului o bomba artizanala, preşedintele României a dorit sa nu se faca valva, programul sa decurga normal, iar presa sa nu fie informata de acest incident deosebit de grav. Reporterii insa au aflat, iar ZIUA e în masura sa va prezinte acest caz. Surse din SRI au confirmat prezenta bombei, chiar şi oficiali ai SPP, la presiunile noastre, au recunoscut ca s-a gasit un dispozitiv de tip ‘pipe bomb’, dar, chipurile nefunctional. Politia a ridicat amprente, dintre care câteva au oferit indicii interesante. Numai cabinetul lui Traian Băsescu neaga cu vehementa, în continuare, informatia care e deja evidenta, ziarul nostru prezentând poza hidrantului unde s-a descoperit bomba, şi unde se vad clar urmele substantelor pentru prelevarea amprentelor. De ce sa fi ridicat cineva amprente, de ce sa fie supusi amprentarii angajatii Prefecturii, dacă n-a fost nimic? Din informatiile pe care le detinem rezulta ca viata sefului statului a fost amenintata de un grup de presiune politico-economic, iar bomba nu trebuia sa explodeze, ci sa-l sperie pe Băsescu, mesajul explicit fiind ‘s-o lase mai moale cu anticoruptia’. Amenintarile sunt mai vechi la adresa sefului statului. şi în ciuda lor, Băsescu a vrut sa transmita şi el un mesaj, acela ca nu se teme. Acesta e motivul pentru care si-a continuat vizita ca şi când nimic nu s-a întâmplat. Acesta e şi motivul pentru care Cotrocenii nu doresc, în ciuda evidentelor şi a declaratiilor de la SPP şi SRI, sa ofere amanunte presei. Presa insa a aflat, serviciile secrete n-au putut pastra sub tacere incidentul, iar Traian Băsescu trebuie sa explice ce s-a întâmplat. Altfel, s-ar putea crede ca bomba artizanala este o lucratura a serviciilor secrete facute pentru a-l victimiza pe preşedinte şi a-i oferi acestuia motive sa innaspreasca masurile de securitate în paralele cu restrangerea unor drepturi.
Alte cinci întâlniri de taină (Jurnalul naţional)
28 decembrie 2004 * 12 aprilie 2005 * 26 mai 2005 * 8 septembrie 2005 * 3 octombrie 2005 * Toate au avut loc la sediul Guvernului
întâlnirea de taina pe care premierul Tăriceanu a avut-o la Palatul Victoria cu inculpatul Dinu Patriciu şi cu ministrul Justitiei, Monica Macovei, pentru a discuta dosarul instrumentat de Parchet, la doar câteva zile dupa ce Patriciu fusese retinut de procurori în afacerea Petromidia, continua sa provoace dezbateri aprinse în societate, dar nu şi în constiinta primului-ministru.
Premierul propune reglementarea raporturilor dintre Executiv şi Justiţie (Gândul)
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a cerut, sâmbătă, o dezbatere publică pe tema raportului dintre Executiv şi Justiţie, propunând ca Guvernul să fie înştiinţat dacă un ministru este cercetat penal, indiferent dacă el a săvârşit faptele pentru care este anchetat înaintea mandatului în Cabinet. Plecând de la cazul Dinu Patriciu, în care Tăriceanu a sunat la Parchetul General şi a facilitat o discuţie cu ministrul Justiţiei, prim-ministrul a spus că este nevoie de ‘un cod deontologic’, care să reglementeze relaţiile dintre puterile statului. Astfel, ar urma să fie lămurit dacă este imixtiune în Justiţie ‘informarea’ Guvernului în privinţa unei anchete penale şi cum ar trebui să se desfăşoare comunicarea dintre Executiv şi Ministerul Public: ‘Toate aceste întrebări au generat o dezbatere cu argumente de-o parte şi de alta. Nu trebuie uitat că la baza unui stat de drept avem două principii fundamentale. Primul este reprezentat de separaţia puterilor în stat şi al doilea principiu este controlul şi echilibrul reciproc al puterilor în stat. Acest lucru nu înseamnă că puterile nu comunică între ele, dar sigur că o lipsă de practică, de cultură politică, de cultură juridică ne fac să fim, azi, într-o situaţie controversată’.
Boc face poc. Cu Tăriceanu (Cotidianul)
Aceasta întâlnire, în mod normal, nu trebuia sa aiba loc’, a declarat ieri Emil Boc. Este prima pozitie critica a unui lider PD faţă de scandalul creat în urma intilnirii misterioase din biroul de premier al lui Călin Popescu Tăriceanu, din vara anului trecut. ‘Nu stiu în ce masura cei care comenteaza cunosc continutul discutiei’, a ripostat duminica, nervos la opinia lui Boc, premierul Tăriceanu. ‘Daca credeti ca 100 de milioane de euro sint un flecustet…’, a continuat premierul, insistind ca intilnirea a avut drept scop discutarea intentiei Rompetrol de a da statul roman în judecata şi de a cere despagubiri de 100 de milioane de euro.
Marko Bela îl provoacă pe Băsescu la pariu pe statut (Adevărul)
Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu privind drepturile minorităţilor din România, făcute în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, au provocat reacţii critice din partea vicepremierilor de etnie maghiară din Slovacia şi România.
Vicepremierul slovac Pal Csaki s-a mărginit să remarce, sâmbătă, la Târgu Mureş, că în familia europeană nu declaraţiile contează, ci starea de fapt. Omologul său din România, Marko Bela, a fost însă mai tranşant: ‘Aş dori ca domnul preşedinte fie mai prudent în declaraţiile sale, privind chestiunea minorităţilor în diferitele ţări ale Europei’. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la Strasbourg, că drepturile de care beneficiază minorităţile na-ţionale din România nu se regăsesc în state vecine precum Serbia, Ucraina sau Ungaria.
Miliardul elvetian îl striveşte pe Şereş (Cotidianul)
Premierul incearca sa stinga scandalul declansat de acordul de cooperare dintre statul roman şi Departamentul Federal al Afacerilor Economice al Confederatiei Elvetiene fara sa faca victime printre membrii cabinetului sau. ‘I-am cerut ministrului Şereş mai multa atentie, pentru ca astfel de prevederi, care stirnesc anumite ingrijorari, sa nu fie în final aprobate în serie cu zeci sau sute de alte documente. Memorandumul respectiv nu are în momentul de fata efecte concrete. El nu se va pune în aplicare decit cu respectarea legislatiei romanesti, care prevede organizarea de licitatii’, a declarat Călin Popescu Tăriceanu simbata. La rândul sau, Codrut Şereş, principalul responabil pentru semnarea acestui acord pagubos, care putea duce la activarea clauzei de salvardare în domeniul ‘Concurenta’, se spala pe miini, cautind vinovati printre subalterni. Astfel, ministrul Economiei spune ca de vina pentru ‘formularea nefericita’ prin care mai multe contracte, în valoare de peste un miliard de euro, pot fi acordate fara licitatie unei companii elvetiene sint mai multe persoane din minister, care vor fi demise.