Punctele slabe ale administraţiei băcăuane în 2006

Lipsa mecanismelor de motivare a funcţionarilor publici, a posibilităţii de co-finanţare şi găsirea unor surse alternative de bani pentru investiţii, absenţa unei culturi a parteneriatului, descentralizarea incompletă, care transformă acest proces într-o povară pentru autorităţile locale, şi nu o oportunitate, sunt, în opinia prefectului de Bacău, Gabriel Berca, o parte din punctele slabe ale administraţiei băcăuane, în pragul integrării României în Uniunea Europeană, informează corespondentul Amos News.

Potrivit unei analize efectuate de specialiştii Prefecturii Bacău în aceste zile, dezavantajele continuă şi în privinţa egalităţii de şanse, deoarece în Regiunea NE, la nivelul administraţiilor locale din mediul rural, femeile sunt reprezentate într-un procent de sub 2%.

Şi în turism există un indice redus de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune, respectiv 27,2 la sută, în comparaţie cu alte regiuni la nivel naţional, unde acest indice are valori ceva mai mari de 33 la sută.

Nici economia nu este un capitol unde performanţele judeţului să fi excelat în ultimii ani.

„Perioada 1990-1999 s-a caracterizat prin capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurile pieţelor de desfacere interne şi externe, decapitalizarea intensă datorată creşterii inflaţiei, devalorizarea accentuată a monedei naţionale, volumului redus al investiţiilor, ritmul lent al privatizării şi restructurării, cadrul legislativ instabil şi incoerent, care nu a stimulat investiţiile străine şi autohtone de capital. Din 2000 a început relansarea economiei, dar efectele nu au fost pe măsura”, mai precizează prefectul Gabriel Berca.

Nici în agricultură lucrurile nu au mers mai bine. În judeţul Bacău exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe suprafeţe mici, forţa de muncă este îmbătrânită, mai exact 28% din populaţia din mediul rural are peste 60 de ani, iar gradul mare de sărăcie a proprietarilor duce la dificultăţi în cultivarea terenurilor.

Prefectul Berca este de părere că toate aceste rămâneri în urmă pot fi recuperate după intrarea în Uniunea Europeană, cu condiţia ca proiectele de dezvoltare să fie gândite în special la nivel regional şi nu local, pentru a se putea atrage surse mai consistente de finanţare.

Autor : Mircea TÎRNOVEANU, Amos News