Panorama editorialelor din 2 februarie

Profanarea unui mormânt (Libertatea – Petru Calapodescu)

Verdictul juratilor militari americani în procesul puscasului marin care l-a ucis pe Teo Peter inseamna profanarea mormantului unui om care s-a aflat într-un taxi în calea jeep-ului unui curvar betiv. Pentru care uniforma şi imunitatea asigurate de apartenenta la un stat puternic erau suficiente – şi iata ca asa a şi fost – ca sa-si permita strivirea unui bastinas dintr-o tara cu spinarea covrig.

Cu maidanezii în Europa (România liberă – Bogdan Ficeac)

Este adevarat ca s-au petrecut nenumarate acte de cruzime fata de animale, dar şi pentru asta exista legi în baza carora faptuitorii pot fi pedepsiti. Numai ca legea nu se aplica, preferandu-se clampaneala la televizor, cu aceleasi întrebări retorice, la care se dau raspunsuri retorice, cu SMS-uri pro şi contra, cu sondaje de opinie. Cel mai trist e sa vezi cum autoritatile locale lanseaza tot felul de declaratii aberante în loc sa controleze la sange care a fost şi este destinatia zecilor de miliarde pentru ‘maidanezi’. Intre timp, situatia se inrautateste de la o zi la alta. Şi pentru oameni, şi pentru caini.

Nemulţumiţii şi mulţumiţii autohtoni (Azi – Valentin Stănilă)

Deşi nemulţumirile se manifestă ‘pe toată linia’ activităţii guvernului, când vine vorba despre intenţiile de vot, Alianţa D.A. Şi, pe un plan mai larg, actuala coaliţie la Putere întruneşte numărul cel mai mare de opţiuni. Prea puţini concetăţeni fac legătura dintre guvern şi fomaţiunile politice care-l formează. Pe timpul guvenării PSD, lucrurile stăteau invers. Partidul era confundat cu Executivul. Ceea ce se întâmplă acum merită un studiu special al politologilor, sociologilor, psihologilor. În ceea ce ne priveşte pe noi, gazetarii, nu putem să nu remarcăm ciudăţenia. Aşa că se cuvine să ne exprimăm propria nemulţumire faţă de modul insuficient de concludent în care se concep şi se realizează multe sondaje de opinie. Este nu numai dreptul, ci şi obligaţia noastră s-o spunem.

Veştile bune trec neobservate (Ziarul financiar – Sebastian Vlădescu)

Bugetul din acest an a fost creat pe baza actualului Cod fiscal care spune ce taxe şi impozite trebuie să plătească atât un mic chioşc de lângă bloc, cât şi un mare lanţ de supermagazine. Taxele principale: TVA, cota unică şi CAS nu se modifică în acest an, ultima dintre acestea chiar diminuându-se. Construcţia bugetului de stat pentru acest an nu necesită majorări de taxe şi impozite. Bugetul este construit pornind de la ipoteza continuării procesului de creştere economică sustenabilă şi continuarea dezinflaţiei. Economia românească merge către o direcţie bună, aşa cum remarcă majoritatea instituţiilor financiare internaţionale. Parametrii economici pentru acest an – creştere economică 6%, inflaţie de 5,5% şi deficitul bugetar de 0,5% – pot fi atinşi pentru că Guvernul are în vedere promovarea unor politici macroeconomice consistente şi coerente cu obiectivele macroeconomice şi bugetare propuse.

Încercări de aplauze cu o singură palmă (Cronica română – George Cuşnarencu)

(…) ceea ce nu vede UE, adică faptul ca într-un conflict trebuie sa faci apel la ambii oponenti pentru continuarea negocierilor şi neescaladarea violentei, şi nu doar la unul, vad altii. ‘Rusia spera ca noul legislativ palestinian va aduce o contributie majora la rezolvarea problemelor sociale şi economice ce nu suporta amanare, la intarirea legalitatii în teritoriile palestiniene, la consolidarea tendintelor pozitive în relatiile cu Israelul’, se spune într-un comunicat al Ministerului rus de Externe. ‘O asemenea evolutie, concomitent cu o deschidere în aceeasi directie din partea statului evreu, va contribui la realizarea ‘Foii de parcurs’, planul de pace internaţional care are ca scop crearea unui stat palestinian viabil, suveran şi democratic, care sa coexiste pasnic şi în conditii de securitate cu Israelul’. Fără acest accent firesc, de a cere din partea ambilor ‘impricinati’ într-un conflict sa conlucreze, restul incercarilor ‘diplomatice’, de pe picior de razboi, nu seamana decât cu incercarea disperata a unui ins de a aplauda cu o singura palma.

În lume-i chipul minţii noastre! (7 plus)

Suferinţa este extrasă din lupta cu sine şi este un efect al neînţelegerii procesului de reflecţie, ca lege fundamentală a vieţii. Astfel, pe oricine am judeca, ne judecăm pe noi înşine. Pe oricine am fi supăraţi, suntem supăraţi pe noi înşine. Şi ne stropşim în continuare la chipul mental pe care lumea ni-l întoarce prin atitudini, comportamente şi fapte, iar în această atitudine se ascunde inconştienţa copilului care nu a înţeles că el este figura din oglindă. De aceea s-a spus: schimbă-te pe tine şi vei schimba lumea sau cunoaşte-te pe tine însuţi şi vei cunoaşte lumea. Momentul în care ne recunoaştem în oglindă este şi momentul în care devenim conştienţi de noi înşine şi capabili să privim cu dragoste oglinda sau lumea care ne reflectă.

Autor : Alic MÎRZA, Amos News