Panorama editorialelor din 9 februarie
Crosul spre Europa, în zgomot de cătuşe (Libertatea – Simona Ionescu)
(…) acest potop informaţional, cu zgomot de catuse pe motive şi fapte deja cunoscute ca facând obiectul unor anchete de mai multi ani, pare, deocamdata, a fi doar startul autorităţilor în cursa integrarii, un inceput de a convinge europarlamentarii ca Justiţia a inceput sa functioneze şi în România. Joc periculos, pentru ca, daca procurorii nu vor putea dovedi mita luata de fostul premier Năstase, incalcarea legii de către vicepremierul Copos sau faptele care au adus atingere sigurantei naţionale, comise de Patriciu, Europa se va simti trasa pe sfoara. Şi atunci, o usa trantita în nas s-ar putea sa nu ni se mai deschida vreodata!
Articole din Codul Penal (Azi – Valentin Stănilă)
Dacă revenim la comunicatul extrem de laconic citit de purtătorul de cuvânt al DNA privind citarea lui Adrian Năstase în calitate de învinuit, pe temeiul unor articole din Codul Penal care nu spun nimic marelui public, constatăm că, pornindu-se de la această înşiruire de numere, s-a urmărit acest efect (suntem datori să aplicăm principiul prezumţiei de nevinovăţie şi slujitorilor Justiţiei), dar când judecăm lucrurile în funcţie de efecte nu putem decât să considerăm că s-a procedat înt-un mod inacceptabil. Nici măcar celui învinuit nu i s-au adus la cunoştinţă faptele care i se impută, înainte de a se face publică invitaţia la Parchet în această calitate. Un astfel de ‘detaliu’ spune mult şi multe. Deficitul de rigoare, acoperit cu cifrele care indică articole din Codul Penal devine, în condiţiile date, un instrument eficient de manipulare. De aceea, este bine să ne reamintim că diavolul se ascunde, uneori, în detalii.
Ce fel de rechin e crocodilul? (Ultima oră – Ion Marin)
Pâna una, alta, taraboiul e cât casa şi pentru multi asta e confortabil. Pentru unii, fiindca li se pare ca, în sfârsit, se va face dreptate. Pentru altii, fiindca furtuna care zgâltâie (incercând sa-i smulga) marii arbori nu se resimte la firul ierbii. Interesant e de vazut ce urmeaza, intrucât amalgamul pare inexplicabil (adica, vorba unora dintre ei: intelegem sa le-o traga alorlalti, da de ce şi noua?), iar protagonistii rup şi refac (altfel) rândurile în permanenta. Deruta e maxima, jocul e aprig (apropo de preşedintele-jucator), iar intrebarea ramâne: ce fel de rechin e crocodilul? Raspunsul lui Urmuz – ce pare a fi spiritul tutelar al acestei epopei dâmbovitene ar putea fi: pelicanul sau babita. Ceea ce în limbaj pescaresc inseamna totuna.
Cadrilul lupului moralist cu oile zburătăcite (Cronica română – George Cuşnarencu)
(…) vorbind despre ‘imixtiuni’, tocmai Traian Băsescu este cel care uzeaza tot mai des de ele! Cel mai nou exemplu este mai limpede decât cristalul: luni, preşedintele s-a grabit sa declare convocarea procurorul general al DNA în fata unei comisii parlamentare drept o incercare de presiune a parlamentarilor asupra justiţiei (?), sa nu mai amintesc ca era convocat şi ministrul justiţiei, atat de indragit la Cotroceni. Şi, ca prin minune, vazând ca au un spate atat de tare şi ca sunt atat de ‘independenti’, marti a aparut şi comunicatul în care dl. Morar spunea ca nu se va prezenta în fata comisiei parlamentare, invitatie respinsa la unison şi de ministrul justiţiei! Nimeni nu a bagat în seama noua incercare a lui Traian Băsescu de a sfida autorităţile, aşa cum era obisnuit sa faca şi prin 1997. Parlamentul este, din cate stiu, şi el, o autoritate în stat, care poate controla instituţiile statului tocmai pentru ca acestea sa nu intre în derapaje bine controlate. De aceea spun ca, desi unele zicale ale lui Traian Băsescu au sanse de a deveni folclor, declaratiile lui ‘agresive’ sunt lipsite de credibilitate şi mi-e teama ca va trebui sa mai asteptam cateva decenii pentru ca oameni integri sa ajunga în postura de a face curatenie în lada de gunoi a societatii. Pentru ca nu poti cere lupului sa danseze cadril cu oile.