Panorama editorialelor din 7 februarie
Cum pot fi înfieraţi bogaţii în faţa oligarhilor (Cotidianul – Dan Tapalagă)
PSD si-a consumat integral prezumtia de inocenta pe care cetatenii le-o acorda, în general, politicienilor, chiar daca le cunosc bine pacatele. PSD deconteaza peste un deceniu de minciuna şi demagogie. Acumulind averi fabuloase, liderii sai au pierdut, progresiv, cel mai pretios capital politic: credibilitatea. Insusi Mircea Geoana are o mare problema. Soacra, varul Barba şi afacerile sale obscure cu terenuri nu-l recomanda pentru aventuri retorice pe spatiul rezervat celor ‘saraci şi cinstiti’. în mod bizar, Iliescu a ajuns un fel de bufon la curtea regelui. Aplaudat la scena deschisa, ‘batrinul intelept’ i-a distrat pe baroni şi oligarhi cu adevarurile sale cumplite despre ‘imbogatirea cu nerusinare’. Dar şi Iliescu are portia lui de vina: au ajuns asa cum i-a crescut. Ramas fără subiecte şi identitate, partidul a esuat în caricatura. Criza de discurs l-a adus în situatii comice, paradoxale şi fără iesire. Noul Imam al PSD mai are o sansa, ratata de toti predecesorii sai: sa porneasca Jihadul şi sa taie ‘lanturile’ de care ‘coruptia atirna ca o piatra de moara de gitul partidului’. Dar parca şi aceasta imagine sfirseste tot în caricatura.
Un preşedinte, nu o promisiune (Bursa – Radu F. Alexandru)
(…) carentele etalate de Mircea Geoana sint departe de-a se rezuma la ‘prestatia scenica’. Dar intr-o lume în care aparentele sint infinit mai mult gustate de public decit fondul, o revizuire grabnica a mijloacelor de expresie cred ca se impune. Altfel, impotmolirea în postura de ‘preşedinte care promite’, atit de exact diagnosticata de Ion Iliescu, ii va fi fatala. Pentru ca timpul nu iarta, iar PSD are nevoie, mai mult ca oricind, de un preşedinte şi nu de o himera.
Între rechini (Realitatea românească – Mugur Cosmin)
Ce sa mai inteleaga omul de rand cand se uita la televizor? Intr-o zi apare preşedintele şi spune în stilul sau credibil şi raspicat ba ca prin Romania sunt interese de tip mafiot, ba ca nu stiu ce ministru era sa semneze un contract inrobitor pentru economia nationala sau ca alt membru al Guvernului nu respecta hotararile judecatoresti. A doua zi apar ministrii în cauza şi se scuza, acuza la randul lor, vin cu acte sau cer verificari şi alte verificari. Mai vine şi primul-ministru şi cere public, sa auda lumea ce transparenta-i pe la noi, sa fie verificate toate actele normative emise de Executiv. Iar circul asta cu acuze şi scuze continua zi de zi, abatandu-ne atentia de la adevaratele probleme ale vietii oamenilor.
Din partea unui ‘iresponsabil’ (Evenimentul zilei – Ovidiu Nahoi)
Daca ne vom respecta unul altuia acest drept fără a risca sa fim improscati cu invective, atunci în societatea noastra va fi nu doar mai multa solidaritate, ci şi mai multa libertate. Din pacate, examenul de comportament public referitor la controversatul subiect al caricaturilor a fost ratat. Şi e pacat, pentru ca nu de multe ori le este dat romanilor sa-si afirme cu hotarare credinta în valorile libertatii. Mult prea adesea probeaza adevarul proverbului ‘Capul plecat sabia nu-l taie’.
Bombă cu ceas la ZIUA (Ziua – Sorin Roşca Stănescu)
Este în afara oricarei indoieli ca se exercita, pe mai multe planuri, presiuni fără precedent indreptate impotriva presei. Cel mai periculos mijloc de acest fel este reprezentat de tentativele, uneori reusite, de discreditare a unor ziare, posturi de televiziune sau de radio ori grupuri intregi de presa. Pe ce cai? Una este accentuarea obsedanta a ideii ca, în spatele unei voci din presa, se ascunde o eminenta cenusie, care este patron. Şi ca acesta are interese nelegitime legate de afacerile sale, pe care incearca sa le solutioneze, prin intermediul redactiilor. A mesajului public promovat de presa. Intamplator sau nu, asemenea acuzatii lovesc, fără exceptie, în cei care se manifesta intr-un mod mai pronuntat critic impotriva puterii. A acelei puteri reprezentate, în acest moment, de preşedintele Traian Basescu. Acesta are planuri politice extrem de ambitioase, menite sa il transforme din preşedinte spectator în preşedinte jucator. Vizat de unele comentarii critice sau chiar de dezvaluiri, ca sa nu mai discut de informatiile de presa obisnuite, seful statului, care a ajuns în aceasta pozitie pentru ca, în trecut, a avut în general o relatie corecta cu presa, nu rezista astazi tentatiei ca, în atat de popularele sale iesiri la rampa, sa arunce sageti otravite impotriva jurnalistilor.
Aşteptăm ca Dan Voiculescu să se explice! (Jurnalul naţional – Ion Cristoiu)
Stiindu-l pe Dan Voiculescu om serios, care nu-si ingaduie vorbe în vant, ca un pitifelnic din presa, ne-am asteptat sa revina cu probe. Surpriza! Liderul Partidului Conservator nu aduce nici o proba. Sustine ca n-are nici o inregistrare. Vine insa o alta surpriza. Surpriza surprizelor, putem spune.