Moartea lui Teo Peter şi independenţa Justiţiei (americane)!
Între noi şi ei sunt multe diferenţe. Cea dintâi şi cea mai importantă diferenţiere este de ordin geografic, de latitudine şi logitudine. Apoi, urmează suprafaţa, naşterea şi consolidarea unei naţiuni, violenţa şi modul de a fi şi, nu în ultimul rând, mândria de a te şti că eşti… cetăţean american şi… uneori, ruşinea de a te şti… român! Ei sunt mari! Noi suntem mici! Da, ai’dracu! Ei sunt bogaţi! Noi suntem, cam 85 la sută, sarăcuţi şi sărătoci! Rău de tot!
Ei au început să fure şi să omoare indieni cu mai bine de două secole în urmă. Pentru a le lua pământul, pentru a le stăpâni munţii, văile, râurile, pădurile! Apoi au declarat proprietatea, sfântă şi sacrosanctă! Noi, ne-am bătut cu turcii, tatarii, alte seminţii care ne-au râvnit şi încă ne râvnesc aceste tarini!
Ei au luptat pentru a impune ideea de dreptate şi egalitate între cetăţenii aceleiaşi ţări, în contextul unui razboi fratricid, crud şi costisitor! Noi am avut a face faţă hachitelor unui imperiu faţă de care ne-am câştigat neatarnarea cu preţ de sânge şi suferinţa şi a altuia care, după 12 invazii ne-a luat ce a vrut iar acum ne pune să plătim cel mai mare preţ pentru mia de metri cubi de gaz natural.
Ei nu au ştiut niciodată ce-i razboiul la ei acasă! Noi le-am încercat, din plin şi îndelungat, pe toate! Ei au steagul înflorat cu 50 de stele! Noi avem steagul ornat cu Azurul cerului, roşul sângelui şi gelozia dată de galbenul afişat!
După isprava unui sergent din rândul puşcaşilor marini acreditat să asigure paza de teroriştii universali a personalului ambasadei SUA la Bucureşti, isprava ce a însemnat accidentarea mortală a muzicianului Teofil Peter, a urmat isprava justiţiei unchiului Sam.
Care justitie, îndeplinită cu tot dichisul văzut în atâtea filme, a pornit la drum cu nu mai puţin de patru capete de acuzare, pentru ca în final să se ajungă a fi validate numai două şi alea, vorba aceea, de ochii lumii! Diferenţa dintre noi şi ei, şi în acest caz concret şi dureros, este evidenţa.
Ei au tratat cu multă atenţie şi profesionalism cazul şi nu au pregetat să trimită oameni cu experienţă în domeniu care au venit, au verificat, au măsurat, au filmat, au observat cum se circulă în intersecţia b-dului Dacia cu str. Polonă , au solicitat şi au primit toate desluşirile de la autorităţile autohtone, după care nu s-au sfiit deloc să avanseze idei potrivit cărora intersecţia este… dificilă , este semnalizată necorespunzător, că ea, intersecţia, este prin sine însăşi , asasina, că se constituie într-o veritabilă capcană, ca, în fine, intersecţia anulează efectiv prezumţia de nevinovăţie şi că, peste toate este şi….antidemocratică!
În sala de judecată de la Quantico a fost prezent doar un reprezentant al ţării noastre, un expert medico legal, care a susţinut, doct şi cu documente, raportul direct între accidentul provocat de infanterist şi decesul bietului Teo!