Legea 544/2001- accesul la informaţia publică. Instituţiiile publice dau frâu liber informaţiilor
Din oficiu sau la cererea cetateanului, institutiile statului sunt obligate sa informeze publicul cu privire la activitatea lor.
Institutiile de stat, impinse de la spate de cererile personale ale cetatenilor, sunt obligate, conform Constitutiei, sa ofere informatiile relavante cu privire la activitatea lor sau la angajatii care deservesc publicul. Orice cetatean trebuie sa aiba la dispozitie, din oficiu, informatii cu privire la adrese, nume ale angajatilor, orare de functionare, bilanturi contabile sau orice alte documente de acest fel.
Toate aceste date sunt updatate periodic, fiecare institutie avand obligatia de a prezenta din oficiu pretioasele informatii – totul trebuie mentinut proaspat, nealterat si gata de folosire la cererea cetateanului.
Adoptarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de ordin public a creat premisele pentru ca cetateanul sa beneficieze de transparenta institutiilor publice, implicit de informatiile gestionate sau produse de catre acestea, inclusiv si de catre regiile autonome.
10 ani de acces la informatia publica
In cei 10 ani de existenta, textul legii cu privire la accesul cetatenilor la informatia publica nu a suferit prea multe modificari sau corecturi, mesajul sau principal spunand ca institutiile sunt obligate sa furnizeze doua tipuri de informatii: cele din oficiu si cele exprimate la cererea cetatenilor.
Daca la capitolul “din oficiu” autoritatile sunt darnice in privinta informatiilor, fiind mai mult decat interesate sa aloce spatiu pe site-urile oficiale, in Monitorul Oficial sau in mijloacele de informare in masa, atunci cand se pune problema sa scotoceasca in arhivele bine pastrate, securizate si deloc incantate de deranj din partea cetateanului, lucrurile se mai schimba.
Trebuie stiut ca, fara sa completeze vreo cerere specifica, fiecare cetatean poate beneficia de informatiile oferite din oficiu de catre autoritati, aici incadrandu-se actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea institutiei, structura organizatorica, numele persoanelor din conducerea unitatii sau sursele financiare, bugetul si bilantul contabil. Toate aceste informatii ar trebui sa fie oferite pe tava cetateanului, acesta fiind invitat sa aleaga din buchetul informativ ce are nevoie.
Ai chef de informare? Trimite cererea!
Raportandu-ne la informatiile dezvaluite la cerere, exceptie facand secretele de stat sau de serviciu, de precizat este faptul ca cererea inaintata de catre solicitant, fie ea scrisa sau verbala, nu trebuie motivata ca la scoala.
Practic, daca te-ai trezit de dimineata cu chef de informare, poti sa te adresezi fara grija institutiei cu pricina fara sa oferi nicio explicatie. Solicitarea ta va fi evidentiata intr-un registru special, iar daca informatia ceruta este exceptata de la liberul acces sau nu este disponibila in institutia respectiva, obligatia autoritatilor este ca in termen de 5 zile sa iti comunice si sa iti motiveze de ce nu ai putut sa intri in posesia informatiilor dorite. Daca totul este in regula si informatia se dovedeste a fi publica si poate fi comunicata, atunci in 10 zile ar trebui sa poti beneficia de ea.
Statul nu are voie sa perceapa taxe pentru furnizarea acestor informatii, insa poate emite pretentii in ceea ce priveste contravaloarea serviciului de copiere a documentelor.
Daca accesul la informatia publica incepe sa devina mai anevoios sau chiar interzis, fara a fi oferite prea multe explicatii sau motivatii pertinente, atunci ai tot dreptul de a redacta o reclamatie administrativa, unde vei insirui succint de ce te-ai simtit lezat in procesul de informare publica.
Lucrurile pot merge chiar mai departe si esti liber sa actionezi si in instanta autoritatea/institutia publica avand si optiunea de a-i solicita acesteia despagubiri.
Sursa: Avocat TV (www.avocat-tv.ro)