Populatia stabila a judetului Bacau este de 706.623 persoane, ocupand locul 5 dupa judetele: Prahova, Iasi, Dolj si Constanta, la fel ca la recensamantul din 1992. In ultimii 10 ani (fata de recensamantul anterior), populatia stabila a judetului a scazut cu 4,19%, ceea ce reprezinta cu 30.889 locuitori mai putin.
Privind in timp evolutia populatiei judetului Bacau se constanta ca in perioada 1977- 1992 s-a inregistrat o crestere cu aproape 70 mii persoane, iar in perioada 1992- 2002 aceasta s-a diminuat cu aproape 31 mii persoane. Daca in perioada 1977-1992 populatia judetului a crescut intr-un ritm mediu anual de 0,7% (+4,6 mii persoane/ an), in perioada 1992-2000 aceasta s-a diminuat intr-un ritm mediu anual de -0,43% (-3,1 mii persoane/an), ce-i drept un ritm negativ cu putin mai mic decat la nivelul tarii (-0,5%). Toate acestea s-au produs in ambele cazuri in special ca urmare a scaderii accentuate a natalitatii din ultimii 10 ani, corelat cu soldul negativ al migratiei externe.
Dinamica pe medii este diferita, localitatile urbane inregistrand o scadere a populatiei cu 12,12% (-44.988 persoane), in timp ce localitatile rurale inregistreaza o crestere a populatiei cu 4,13% (+15.125 persoane). Cea mai mare scadere relativa in cadrul localitatilor urbane a fost constatata la orasul Tg. Ocna (-15,52%, respectiv -29.529 persoane), urmata de municipiul Bacau (-14,4%, respectiv -29.529 persoane), orasul Buhusi (-13,3%, respectiv -2.875 persoane) si municipiul Onesti (-12,57%, respectiv -7.394 persoane). Singura localitate urbana care inregistreaza o crestere relativa a populatiei stabile in ultimii 10 ani este orasul Darmanesti (+2,24%, respectiv +311 persoane).
Din cele 79 localitati rurale, un numar de 60 au inregistrat cresteri ale populatiei si un numar de 19 au cunoscut scaderi ale acesteia. Cele mai mari cresteri relative in cadrul mediului rural le-au cunoscut comunele: Hemeiusi (+23,46%, respectiv +731 persoane), Letea Veche (+19,58%, respectiv +811 persoane), Saucesti (+17,37%, respectiv +604 persoane), Rosiori (+17,05%, respectiv +314 persoane), Magura (+16,98%, respectiv +581 persoane), Garleni (+15,37%, respectiv +837 persoane), Lipova (+15,23%, respectiv 390 persoane) si altele. La polul opus, cele mai mari reduceri relative ale efectivelor populatiei le-au inregistrat comunele: Luizi Calugara (-13,02%, respectiv -687 persoane), Traian (-9,51%, respectiv -497 persoane), Glavanesti (-7,74%, respectiv -318 persoane), Faraoani (-5,08%, respectiv -277 persoane), si altele.
Daca la cresteri mari relative ale populatiei in ultimii 10 ani regasim comune limitrofe municipiului Bacau, explicabil in mare parte prin construirea de noi locuinte si schimbarea resedintei unui segment al populatiei din municipiu in aceste localitati rurale, situatia opusa – de scadere mare – are o alta explicatie. Cu scaderile cele mai mari se inregistreaza comune care se regasesc in fruntea clasamentului la plecari in strainatate pe o perioada mai mare de un an, ceea ce a condus la neincluderea acelor persoane in populatia stabila.
Astfel, din cele peste 16.600 persoane care la momentul recensamantului erau inregistrate in judet, dar plecate in strainatate de peste un an, 46,7% erau din municipiul Bacau, 5,4% din orasul Buhusi, 4,8% din comuna Nicolae Balcescu, 4,7% din comuna Luizi Calugara, 4,4% din municipiul Onesti, 3,3% din comuna Traian si 2,7% din comuna Faraoani.
Din cei plecati, 86,4% au avut ca motiv cautarea unui loc de munca, 2,7% la studii, doar 0,2% pentru afaceri si diferenta de 10,8% pentru alte motive. In afara de aceste persoane care nu au mai fost incluse in populatia stabila a judetului, mai exista peste 11.600 persoane (1,6% din total populatie stabila) care la momentul recensamantului erau plecate in strainatate, dar aveau sub un an de la momentul plecarii, 3,3% din acestea proveneau din municipiul Bacau, 5,8% din comuna Cleja, 4,3% din municipiul Onesti, 3,8% din orasul Buhusi.
Cele mai masive plecari in strainatate la momentul recensamantului se inregistrau in comunele: Cleja (10,1% din totalul populatiei stabile), Pirgaresti (8,6% din total), Luizi Calugara (6,2% din total), Sanduleni (6,1% din total) si altele. Din acestia, 70,7% erau barbati, iar 29,3% femei. In privinta rangului comunei dupa efectivul populatiei, exista unele modificari. Astfel, daca primele 3 locuri la recensamantul din 1992 erau ocupate de comunele: Sascut, Dofteana si Nicolae Balcescu, la recensamantul din anul 2002 ordinea este urmatoarea: Dofteana, Nicolae Balcescu si Sascut.
Modificari esentiale au mai inregistrat comunele: Margineni, de la rangul 10 trece pe locul 5, Letea Veche de pe locul 41 trece pe locul 32, Hemeiusi de pe locul 61 trece pe locul 51, Corbasca de pe locul 32 trece pe locul 22. Daca in 1992 ultima comuna din punct de vedere al efectivului populatiei era Izvorul Berheciului (1583 locuitori), urmata de Oncesti (1672 locuitori), in 2002 acestea si-au schimbat locul, cea mai mica comuna fiind Oncesti (1702 locuitori), urmata de Izvorul Berheciului (1722 locuitori).
Densitatea populatiei judetului Bacau in urma recensamantului este de 107 locuitori/km.p., fata de 91 media tarii si de 100 media Regiunii de Nord-Est. Din acest punct de vedere ocupam locul 2 in regiune dupa judetul Iasi si locul 7 pe tara (fara a lua in considerare municipiul Bucuresti) dupa judetele: Ilfov, Prahova, Iasi, Galati, Dambovita si Brasov. Ponderea judetului in populatia Regiunii de Nord-Est este de 19,2%, iar in populatia tarii de 3,26%, fata de 3,23% in 1992.
Structura populatiei pe medii de viata sociala s-a modificat esential in ultimii 10 ani. La 18 martie 2002, 46,2% din populatia judetului era concentrata in urban si 53,8% in rural. Daca privim retrospectiv intr-o perioada mai indelungata, constatam ca preferintele populatiei pentru viata la tara sau la oras s-au modificat in ultimii 90 de ani de doua ori: prima data in sensul dorintei de a trai la oras, motiv pentru care de la 7,9% pondere a populatiei in urban in anul 1912, evolutia a fost in mare parte de crestere, atingand un varf de 50,3% la recensamantul din 1992, fenomen similar pe intreaga tara.
O tendinta contrara s-a manifestat in ultimii 10 ani, cand populatia a inceput sa prefere din nou viata la tara, astfel incat la acest recensamant populatia rurala a depasit-o pe cea urbana in judetul Bacau, fata de media tarii unde se constata aceeasi tendinta de scadere, dar populatia urbana ramane majoritara (52,7%).
Fata de 1992, in marea majoritate a judetelor tarii s-a redus ponderea populatiei urbane, iar in cele 5 judete in care aceasta a crescut (Ilfov, Alba, Dolj, Hunedoara si Valcea), aceasta crestere s-a realizat in principal prin schimbarea statutului unor unitati teritorial administrative din comuna in oras. Din totalul populatiei urbane, 53,8% era concentrata in municipiul Bacau, acesta fiind al 12-lea municipiu din tara dupa: Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov, Ploiesti, Braila si Oradea.
Desi ponderea municipiului Bacau in populatia judetului scade de la 55,2% in 1992 la 53,8% in 2002, acesta isi pastreaza rangul avut la recensamantul anterior in ierarhia municipiilor tarii.
Structura populatiei pe sexe a evoluat in ultimii 10 ani in favoarea celui feminin. Daca la nivelul tarii a crescut ponderea femeilor in total de la 50,8% in 1992 la 51,3% in 2002, judetul Bacau inregistreaza o crestere de la 50,2% la 50,6%, in paralel cu scaderea populatiei masculine de la 49,8% la 49,4%. Cele doua medii inregistreaza proportii diferite a populatiei pe sexe. Daca la mediul urban predomina femeile (50,2%), in mediul rural predomina barbatii (51,6%). Singurul oras in care situatia este inversa din acest punct de vedere este Slanic Moldova (50,9% masculin).
Pe tara, la recensamantul din 2002, in toate judetele femeile sunt majoritare, fata de recensamantul din 1992 cand existau 4 judete in care barbatii erau majoritari (Alba, Galati, Harghita si Tulcea). Situatia pe sexe in judetul Bacau putem sa afirmam ca este oarecum echilibrata, tinand cont ca la 1000 barbati revin in medie 1024 femei, spre deosebire de Regiunea de Nord-Est unde media este de 1032, iar la nivelul tarii de 1051 femei la 1000 barbati. Pe total judet exista un excedent de 8.519 femei, situatia pe medii fiind dupa cum am mai afirmat diferita: mediul urban are un excedent de 10.249 femei, in timp ce mediul rural are un deficit de 1.730 femei.
In cadrul localitatilor urbane, cel mai mare excedent relativ feminin se regaseste in municipul Onesti (52,3% femei si un plus de 2.322 femei), urmat de municipiul Bacau (51,8% femei si un excedent absolut de 6.344 persoane). Orasul Darmanesti este cel mai echilibrat din acest punct de vedere, femeile reprezentand 50,1% din total, iar excedentul feminin fiind de 40 persoane. Dintre localitatile rurale, ponderile cele mai ridicate ale femeilor in total se regasesc in comunele: Faraoani (52,9% si + 300 femei), Luizi Calugara (51,9% si +176 femei), Bogdanesti (51,2% si +66 femei), Filipesti (51,2% si +112 femei), Podu Turcului (51,1% si +116 femei), Magiresti (51% si +86 femei) si altele. Comuna Beresti-Bistrita are cea mai echilibrata structura pe sexe, respectiv un excedent feminin de doar 5 persoane, in timp ce comuna Saucesti are un deficit de 7 femei. Predomina localitatile rurale care cunosc un deficit de femei, acestea fiind in numar de 40 din total 79. Cele mai mici ponderi ale femeilor in total se regasesc in comunele: Colonesti (47,9% si un deficit de 90 femei), Ghimes-Faget (48,2% si un deficit de 196 femei), Lipova (48,2% si un deficit 104 femei), Stanisesti (48,3% si un deficit de 165 femei), Pirjol (48,4% si un deficit de 217 femei) si altele.
Structura populatiei pe varste releva in continuare accentuarea procesului de imbatranire demografica, manifestat prin scaderea ponderii populatiei tinere (0-14 ani) in total si prin cresterea in acelasi timp a ponderii populatiei batrane (60 ani si peste). Procesul de imbatranire demografica a populatiei este mai accentuat la nivelul tarii comparativ cu judetul Bacau, dar acesta exista si nu poate fi ascuns. Astfel, daca pe tara ponderea populatiei tinere in total este de 17,6% la acest ultim recensamant, la nivel de judet este de 20,3%; ponderea populatiei varstnice este de 19,4% pe tara si de 18,4% in judet.
Tendinta de imbatranire a populatiei in judet se poate constata urmarind comparativ proportiile pe grupe de varsta, medii si sexe la cele doua recensaminte. Astfel, pe judet, scade pe total proportia populatiei tinere in total cu aproape 19% fata de 1992 si creste in acelasi timp proportia populatiei varstnice cu peste 29%, in timp ce populatia adulta in varsta de munca se mentine oarecum constanta (modificarea ponderii cu doar +0,9%). Pe cele doua medii modificarile relative ale ponderilor pe grupe mari de varsta sunt mai accentuate la mediul urban, unde scade cu aproape 33% proportia populatiei tinere fata de 1992 si creste cu peste 58% proportia populatiei varstnice, fata de -4,3% si respectiv +12,8% la mediul rural.
In date absolute, grupa de varsta tanara cunoaste in ultimii 10 ani o scadere cu 41.212 persoane, (-40.680 in urban si -532 in rural), in timp ce grupa varstnica creste cu 25.182 persoane (+12.852 in urban si +12.330 in rural). Se poate sesiza cresterea echilibrata pe cele doua medii de viata la grupa varstnica, in timp ce 98,7% din reducerea absoluta a populatiei tinere pe judet in ultimii 10 ani apartine localitatilor urbane. Aceasta in principal datorita reducerii mult mai mari a natalitatii populatiei in mediul urban comparativ cu cel rural.
Pe sexe, cresterea populatiei varstnice din ambele medii este mai accentuata la femei decat la barbati si aceasta datorita duratei mai mari de viata a acestora. Proportia grupei de varsta adulte in total populatie nu cunoaste modificari prea mari intre cele doua recensaminte la nivel de judet, dar in schimb cunoaste modificari pe medii, in sensul cresterii cu 5,6% in urban si a reducerii cu -2,6% in rural. Proportia persoanelor in varsta de 60 ani si peste care reveneau la 1000 persoane adulte a crescut in ultimii 10 ani de la 234 la 300 (pe tara de la 269 la 307), ca urmare a procesului de imbatranire demografica.
Raportul de dependenta arata ca la 1000 persoane adulte reveneau 632 persoane tinere si varstnice, fata de 647 in 1992 (fata de 586 si respectiv 642 pe tara), diminuarea facandu-se prin reducerea proportiei grupei tinere si majorarea proportiei varstnicilor.
Aparent, evolutia raportului de dependenta este pozitiva, prin scaderea populatiei intretinute, dar aceasta se datoreaza scaderii in mai mare masura a raportului de dependenta a populatiei tinere, cu consecinte negative in perspectiva, dat fiind faptul ca populatia tanara va face parte in viitor din populatia in varsta de munca. Indicele de imbatranire a populatiei releva o crestere de la 568 varstnici la 1000 copii in 1992 la 907 in 2002.
Acest aspect ne indica agravarea dezechilibrului demografic, in conditiile in care privit pe termen lung, copiii de acum vor asigura reproducerea populatiei si vor constitui viitoarele resurse de munca. Cel mai mare dezechilibru din tara sub acest aspect se constata in judetul Teleorman (cu 1.768 varstnici la 1000 copii), urmat de municipiul Bucuresti (cu 1.457). Doar in 15 judete numarul copiilor il depaseste pe cel al varsticilor, printre care si judetul Bacau, fiind pe locul 7 din acest punct de vedere dupa: Maramures, Iasi, Bistrita-Nasaud, Satu Mare, Suceava si Constanta.
In privinta ponderii populatiei tinere in total, judetul Bacau cu o pondere de 20,3% se afla pe locul 5 in tara dupa judetele: Suceava, Vaslui, Botosani si Bistrita-Nasaud, in timp ce capitala tarii are cea mai redusa pondere (12,6%).
Varsta medie a populatiei judetului Bacau in 2002 era de 36,5 ani fata de 37,3 ani pe tara. Varsta medie a populatiei feminine (37,5 ani fata de 38,6 ani pe tara) este mai ridicata decat cea a populatiei masculine (35,5 ani fata de 35,9 ani pe tara). Atat pe total cat si pe sexe, varsta medie este mai ridicata in rural (37,1 ani) fata de urban (35,8 ani), aceasta in principal datorita fenomenului de imbatranire demografica, mai accentuat in rural.
Cele mai imbatranite localitati rurale sunt: Filipeni (43,8 ani varsta medie), Motoseni (43,7 ani), Glavanesti (43,6 ani), Damienesti (42,9 ani), Dealul Morii (42,7 ani), Strugari (42,4 ani), Vultureni (42,4 ani). La polul opus, comunele cu cea mai tanara populatie sunt: Cleja (31,4 ani), Horgesti (32,1 ani), Zemes (32,3 ani), Tamasi (32,4 ani), Racaciuni (32,9 ani), Corbasca (33 ani), Girleni (33,3 ani), Nicolae Balcescu (33,5 ani), comune caracterizate in general printr-o natalitate ridicata.
La momentul recensamantului, din cele 310 persoane centenare din tara traiau in judet un numar de 17 centenari, 3 din ei aveau resedinta in urban si 14 in rural. Din cei 17 centenari 8 erau barbati si 9 femei. Cea mai varstnica persoana (de sex feminin) avea varsta de 105 ani impliniti si locuia in municipiu Bacau.
Structura populatiei dupa starea civila indica la nivelul judetului o pondere de 40,9% a populatiei necasatorite (fata de 39,7% pe tara), de 48,2% a populatiei casatorite (fata de 47,9% pe tara), de 3,4% a populatiei divortate (fata de 3,7% pe tara) si de 7,5% a populatiei vaduve (fata de 8,7% pe tara). Ponderea barbatilor casatoriti in totalul barbatilor (48,5%) este putin mai mare decat a femeilor casatorite in totalul femeilor (48,0%).
Numarul femeilor divortate este de 1,38 ori mai mare decat al barbatilor divortati, iar numarul femeilor vaduve din judet este de 3,7 ori mai mare decat cel al barbatilor de aceeasi stare civila. Aceasta se explica prin faptul ca numarul populatiei la varstele inaintate, cele mai expuse riscului natural de vaduvie este evident in favoarea sexului feminin.
Pe de alta pare, numarul barbatilor divortati este mai mic deoarece o mai mare proportie dintre cei divortati se recasatoresc, fata de femeile divortate. Fata de recensamantul din 1992, la barbati scade ponderea celor necasatoriti in total de la 46% la 45,4%, scade ponderea celor casatoriti de la 50% la 48,5% si creste in schimb ponderea celor divortati de la 1,4% la 2,9%, precum si a celor vaduvi de la 2,3% la 3,2%.
La femei fenomenul in dinamica este similar: scade ponderea celor necasatorite de la 38,4% la 36,4%, a celor casatorite de la 49,7% la 48,0%, in timp ce ponderea celor divortate creste de la 2,5% in 1992 la 3,9% in 2002 si a celor vaduve de la 9,2% la 11,7%.
In afara de starea civila legala, la recensamantul din 2002 s-a inregistrat pentru prima data si uniunea consensuala, adica persoanele care au declarat ca traiesc impreuna neconventional, indiferent de starea lor civila legala, cu conditia ca ambii parteneri sa faca parte din aceeasi gospodarie. In judetul Bacau s-au declarat in uniune consensuala un numar de peste 11,4 mii cupluri. Daca la nivelul tarii 3,8% din populatie traieste in uniune consensuala, la nivel de judet proportia acesteia este de 3,2%.
Structura etnica si confesionala a populatiei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor, respectand astfel dreptul fiecarei persoane de a-si declara fara nici o constrangere apartenenta la o anumita etnie si respectiv confesiune religioasa.
Structura etnica a judetului Bacau
Structura etnica a populatiei judetului Bacau arata o pondere de 97,47% a romanilor (688.719 romani), urmata de rromi (11.839, reprezentand 1,68%), maghiari (0,61%, 4.317 maghiari si secui) si ceangai (796 persoane, reprezentand 0,11% din populatia judetului Bacau). Fiecare din celelalte etnii au o pondere in total de sub 0,1%.
Modificari in dinamica fata de recensamantul din 1992 s-au produs in ambele sensuri: de crestere cu 45,2% a rromilor, de peste 3 ori a armenilor dar si de scadere cu -30% a ceangailor, cu -42,4% a evreilor, cu -31,1% a rusilor-lipoveni, s.a.
Romanii se concentreaza in proportie de peste un sfert din total in municipiul Bacau (25,13%), urmat de municipiul Onesti (7,34%), municipiul Moinesti (3,40%), orasele: Comanesti (3,36%), Buhusi (2,64%), Darmanesti (1,95%) si Tg. Ocna (1,94%), dupa care urmeaza comunele mari: Dofteana (1,59%), Nicolae Balcescu (1,49%) si Sascut (1,4%).
Rromii se concentreaza in proportie de 14,36% in comuna Corbasca, urmata de municipiul Bacau (13,56% din intreaga populatie a judetului Bacau), comunele Valea Seaca (7,98%) si Gura Vaii (6,85%). Comunele in care proportia rromilor per total este mai ridicata sunt: Corbasca (31,69% din rromii din judetul Bacau), Valea Seaca (26,52%), Parava (20,39%), Gura Vaii (13,24%) si Berzunti (11,56%).
63,01% din maghiarii judetului se afla in comuna Ghimes Faget, 8,06% in comuna Pirjol, 4,77% in municipiul Onesti, 4,73% in comuna Agas, 4,42% in municipiul Bacau, 2,52% in comuna Cleja.
In privinta ceangailor, comuna Balcani concentreaza 22,99% din populatia judetului declarata cu aceasta etnie, urmata de comuna Racaciuni (17,09%), municipiul Bacau (10,05%), Pirjol (9,05%), Ghimes Faget (8,92%), Cleja (6,91%), Faraoani (5,15%) si Pirgaresti (5,03%).
In privinta structurii pe etnii a populatiei localitatilor rurale, la un numar de 12 comune intreaga populatie s-a declarat de etnie romana (Ardeoani, Colonesti, Dealu Morii, Helegiu, Huruiesti, Izvoru Berheciului, Lipova, Motoseni, Negri, Oncesti, Racova si Rosiori). Intr-un numar de alte 60 de comune populatia declarata de etnie romana detine o pondere de peste 90% din total.
Singura comuna in care populatia de etnie romana nu este majoritara este Ghimes Faget, unde maghiarii reprezinta 50,94%.
Structura religioasa a judetului Bacau
Distributia populatiei stabile pe confesiuni religioase, pe principalele localitati, la recensamantul din 18 martie 2002 (% din total judet):
81,43% din populatia judetului Bacau este de religie ortodoxa (fata de 86,8% pe tara), urmata de 16,93% de confesiune romanocatolica (fata de 4,7% pe tara) si cei de confesiune penticostala (16,93%).
In privinta structurii pe religii a populatiei localitatilor in 12 comune populatia de religie ortodoxa nu este majoritara. Astfel in comunele Luizi Calugara 98,63% din populatie este romano-catolica, in comuna Cleja 97,84%, in Faraoani 99,36%, in Pirgaresti 88,13%, in Traian 75,31%, in Tg. Trotus 63,34%, in Ghimes Faget 58,03% si altele.
Fata de 1992 creste cu 73,6% numarul celor de confesiune penticostala, de aproape 6 ori numarul celor de religie crestina de rit vechi, in timp ce scade numarul celor de religie crestina dupa evanghelie cu -14,2%, a romano-catolicilor cu -4,9% si a ortodoxilor cu -4,4%.
Nivelul de instruire al populatiei
Din cele 124.771 persoane de 6 ani si peste in judetul Bacau la momentul recensamantului din 2002, erau cuprinsi in invatamantul primar 31,0% fata de 25,4% pe tara. Majoritatea (61,7%) erau cuprinsi in invatamantul secundar, din acestia 63,5% fiind in ciclul gimnazial, 26,1% la liceu si 10,3% in invatamantul profesional si de ucenici. In invatamantul superior erau cuprinsi 6,1% din total fata de 14,4% media tarii. Din cei 621.094 persoane de 10 ani si peste (+4,4% fata de 1992), 64,3% erau absolventi ai invatamantului secundar si 22,1% ai ciclului primar.
In ultimii 10 ani se observa reducerea ponderii absolventilor de ciclu primar de la 25,4% la 22,1% si cresterea ponderii celor cu studii superioare de la 3,84% in 1992 la 5,1% in 2002.
Numarul analfabetilor din populatia de 10 ani si peste este de 2,5% fata de 2,6% pe tara, numarand 15,38 mii persoane, din acestea 67,7% fiind femei. Din pacate, ponderea celor fara scoala absolvita in populatia de 10 ani si peste a inregistrat o crestere in judet de la 4,2% in 1992 la 5,7% in 2002. La momentul recensamantului, 43,7% din cei care nu au absolvit nici o scoala erau analfabeti.
Structura socio-economica a populatiei din 2002 confirma tendinta de scadere a ponderi populatiei curent active in total (de la 49,3% in 1992 la 47,6% in 2002), in paralel cu cresterea ponderii populatiei inactive (de la 50,7% la 52,4%). Cele mai mari modificari in dinamica le-a inregistrat in aceasta privinta mediul urban, unde ponderea populatiei active in total scade de la 47,9% la 44,0%, in timp ce ponderea populatiei inactive creste de la 52,1% la 56,0%.
Comparandu-ne cu media Regiunii de Nord-Est,
Update in sâmbătă, 08-03-08 19:04
Sărbătoarea Floriilor ne aduce aminte de intrarea triumfală a lui Iisus în orasul Ierusalim. Este…
Pentru a permite realizarea de către Transgaz a lucrărilor de relocare/protejare a unor tronsoane de…
Tesla, renumitul producător de vehicule electrice, se pregătește să își dezvăluie performanțele financiare pentru primul…
Scaunele agățate au fost asociate în principal cu elemente de amenajare pentru camerele copiilor sau…
Dezlegările din timpul postului sunt date credincioșilor de catre preotul duhovnic, adică preotul la care…
A învăța cum să folosești un scaun cu rotile manual în mod eficient te va…
Acest website folosește cookies.
Comentează