Categorii: ActualitateCultura

În grădina lui Ion, toate păsările mor

Nu, nu e un articol pe teme politice ori sociale, ci o „glosă” despre soarta păsăretului pîndit pe toate apele curgătoare şi stătătoare de la noi şi de aiurea, pentru a i se lua „probe”, analizate la Londra, unde s-a mutat creierul Inchiziţiei sanitar-veterinare în luptă dreaptă cu gripa aviară.

[…] Descoperind virusul fatal, omul mai pune un stigmat pe natură; nimeni nu va mai putea privi şi admira o pasăre în „sălbăticia” ei sau în cutare peisaj domestic, fără să se împartă între compasiunea pentru bietele înaripate, pîndite de H5N1, şi frica pentru sine: dacă îşi mută monstrul „tulpina” şi vine la tine? Pentru că de mutanţi nu ducem lipsă; s-au… mutat şi ei din filmele horror în (i)realitatea imediată.

Copil, sufeream pentru raţele cărora – credeam – le îngheaţă labele în apa rece a toamnelor friguroase. Acum, privind de departe cum zburdă pe luciul lacului, mă îngheaţă gîndul că bucuria le va fi scurtă şi va sfîrşi cum e mai rău. Astfel, pe lîngă atîtea pericole, cultura omului mai descoperă unul în natura cu care este în conflict declarat de la origini pînă în prezent.

Ce ne facem cu literatura, însă? Cum mai citim pe Eminescu, de pildă, cel din Somnoroase păsărele, Cu penetul ca sideful, Între păsări, Antropomorfism, Lacul, Peste vîrfuri…, Codru şi salon, Lebăda? Cu mefienţă?

Să ne (re)amintim, pe scurt:
„Cu penetul ca sideful/ Stăluceşte-o porumbiţă,/ Cu căpşorul sub aripă/ Adormită sub o viţă./ Şi tăcere e afară./ Luminează aer, stele./ Mută-i noaptea – numai rîul/ Se frămîntă-n pietricele” (Cu penetul ca sideful);

sau:
„Cînd printre valuri ce saltă/ Pe baltă/ În ritm uşor,/ Lebăda albă cu-aripile-n vînturi/ În cînturi/ Se leagănă-n dor;/ Aripile-i albe în apa cea caldă/ Le scaldă,/ Din ele bătînd,/ Şi-apoi pe luciu, pe unda d-oglinde/ Le-ntinde:/ O barcă de vînt” (Lebăda).

Oricum, porumbiţa, lebăda, somnoroasele păsărele, găinile şi cocoşii, rîndunelele şi tot păsăretul eminescian s-au salvat în istoria literaturii; imună la virusul H5N1, ca şi la ceilalţi viruşi răspîndiţi de infecţioşii mutanţi contemporani.

Autor: Ioan HOLBAN, Revista Ateneu


Articol preluat cu permisiune, toate drepturile rezervate autorului.
© Ateneu, revista de cultura fondata in 1927
de George Bacovia si Grigore Tabacaru.
Serie noua editata de Consiliul Judetean Bacau.

Update in vineri, 14-12-07 6:50

Revista Ateneu

Autor: Revista Ateneu Articol preluat cu permisiune, toate drepturile rezervate autorului. Ateneu, revista de cultura fondata in 1927 de George Bacovia si Grigore Tabacaru. Serie noua editata de Consiliul Judetean Bacau.

Comentează

Vezi comentarii

Share
Publicat de
Revista Ateneu

Recent Posts

Duminica Floriilor

Sărbătoarea Floriilor ne aduce aminte de intrarea triumfală a lui Iisus în orasul Ierusalim. Este…

duminică, 28-04-24

Miercuri se opresc temporar gazele în Nicolae Bălcescu, Cleja, Somușca și Răcăciuni // ACTUALIZARE

Pentru a permite realizarea de către Transgaz a lucrărilor de relocare/protejare a unor tronsoane de…

miercuri, 24-04-24

Înțelegerea perspectivelor financiare ale Tesla cu anunțul privind câștigurile pentru T1 2024

Tesla, renumitul producător de vehicule electrice, se pregătește să își dezvăluie performanțele financiare pentru primul…

miercuri, 24-04-24

Scaun agățat – de ce merită să îl cumperi?

Scaunele agățate au fost asociate în principal cu elemente de amenajare pentru camerele copiilor sau…

miercuri, 24-04-24

Dezlegari de post în condiţiile vieţii de azi

Dezlegările din timpul postului sunt date credincioșilor de catre preotul duhovnic, adică preotul la care…

joi, 04-04-24

Ghidul suprem pentru scaune cu rotile manuale

A învăța cum să folosești un scaun cu rotile manual în mod eficient te va…

joi, 04-04-24

Acest website folosește cookies.