Economia globală post criza sanitară

Criza sanitară înseamnă nu doar lupta omenirii pentru identificarea celor mai rapide soluții de combatere a virusului, ci și eforturi susținute pentru redresarea sectoarelor economice grav afectate de această pandemie. Sectorul turistic a suferit pierderi de 810, 7 miliarde de dolari pe fondul crizei sanitare, iar vânzările magazinelor terestre au scăzut între 20% și 97% în numeroase state ale lumii.
Oamenii au început să caute soluții alternative pentru perioada de lockdown, cu creșteri de peste 60% a abonaților la platformele de streaming online și 64% a jucătorilor de casino care au ales să joace online, conform Bogdan Cazino. Totuși, printre sectoarele economice afectate de criza sanitară s-au numărat și unele segmente, precum industria farmaceutică și vânzările online care au “explodat” în intervalul 2019-2021.

Economia mondială în timpul crizei sanitare

Anul 2020 a însemnat pierderea a 225 de milioane de locuri de muncă la nivel global, printre cele mai afectate categorii sociale numărându-se femeile și tinerii. Aceștia activau în sectoare economice precum sănătate și îngrijire socială, HORECA și alimentație. Pierderile financiare la nivelul întregii economii globale au fost de 12 trilioane de dolari în 2020, iar cota sărăciei extreme a crescut până la 7, 1% anul trecut.

Raportat la anii precedenți, se poate discuta despre o creștere alarmantă (în 2018, valoarea a fost de 1, 2%, iar în 2019, de 1, 5%). Până în 2030 se estimează că aproximativ 135 de milioane de oameni vor ajunge în pragul sărăciei. Nivelul șomajului a crescut în majoritatea statelor lumii în perioada crizei sanitare, Brazilia raportând cea mai ridicată rată (13, 4%).

Pe lista țărilor care au semnalat probleme legate de șomaj în creștere s-au numărat și Italia (11%), Canada (9, 7%), Franța și SUA (8,9%). Sectorul de vânzări offline, în cadrul magazinelor terestre a scăzut dramatic, printre cele mai afectate state numărându-se Germania (97%), Marea Britanie (78%) și Italia (67%).

Pandemia a condus la schimbarea modului de achiziționare a bunurilor, oamenii orientându-se către asigurarea produselor din categoriile de bază. Sectorul de îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și cel de produse dedicate îngrijirii personale au suferit scăderi la nivel mondial. Comerțul online s-a numărat printre câștigătorii crizei sanitare, cu venituri globale de 3, 9 trilioane de dolari în 2020.
Lista câștigătorilor din pandemie a fost completată de sectorul farmaceutic, unde companiile producătoare de vaccinuri s-au situat pe primele poziții. De altfel, Modernă (715, 5%) și Novavax (224, 9%) au raportat cele mai ridicate valori în 2020 (spre deosebire de AstraZeneca – 30, 8% și Pfizer – 10, 4%).

Planurile de viitor privind redresarea economiei globale

Image Source
Statele lumii și-au conjugat eforturile într-o inițiativă de revigorare a economiei globale (11, 77 trilioane de dolari) în 2020, numai că, în conformitate cu estimările specialiștilor, în 2021 mai este nevoie de încă 18, 1 trilioane de dolari pentru a acoperi pierderile cauzate de pandemie.
Repornirea economiei mondiale se va realiza pornind de la creșterile preconizate pentru China (8,8%) și India (8, 2%), care vor fi motoarele industriei globale. Pentru 2021, creșterea economică la nivel planetar va fi de 5, 2%. Însă, restabilirea bunăstării economice echivalează cu revenirea la poluarea masivă a Terrei, cu o creștere de până la 4, 8% în 2021, după ce în 2020, nivelul emisiilor CO2 în atmosfera a scăzut cu 5, 8%.
Uniunea Europeană și-a stabilit un plan de revigorare a economiei statelor membre, prin oferirea unui sprijin financiar în valoare totală de 870 de miliarde de euro. România se numără printre țările care au parte de o creștere economică de 7, 4% în 2021 și așteptări de 4, 9% pentru anul 2022.
Încă nu se știe ce se va întâmpla în următorii ani în ceea ce privește criza sanitară, cert este că, în lipsa unor măsuri de imunizare a populațiilor, șansele de redresare economică vor rămâne scăzute. Rămâne de văzut ce ne va rezerva viitorul apropiat!