Cu cât dai certificatu`doctore?

Nu-i convenabil să fii bolnav. Şi nu pentru starea deplorabilă în care te afli din cauza suferinţei. Dar invaliditatea te aduce în faţa unei comisii de handicap, menite să evalueze starea de sănătate. În funcţie de aceasta, bolnavii primesc un certificat de handicap având gradul I, II sau III. Gradul I denotă că bolnavul este irecuperabil, inapt de muncă şi stare degradată a sănătăţii. Însoţitorul acestuia va fi plătit şi lunar predă un memoriu cu privire la activitatea depusă.

Dar drumul e lung până la obţinerea certificatului. Trebuie să treacă familia bolnavului pe la dom’ doctor să-i dea “darul”.
Dacă şpaga e subţire, gradul de handicap e proporţional cu el. Dar dacă e considerabil, poţi sta liniştit că ai pus-o de gradul I cu însoţitor.

Ce fel de om e ăla care trage foloase de pe amărâţi şi de ce nu observă nimeni că majoritatea celor catalogaţi ca “inapţi de muncă” sunt în Italia la muncă, iar pensioara merge în cont, fără probleme?

Am sesizat aceste nereguli pentru că nişte prieteni tocmai au plătit o sumă colosală domnului doctor de la comisia de handicap, deşi tatăl are toate şansele reale pentru a obţine gradul I cu un pomelnic de boli incurabile pe fişa medicală.

Aceluiaşi medic i-am dat şi eu ceva şpagă în urmă cu câţiva ani, când îşi facea veacul pe la UPU. Mi-era mama bolnavă şi el m-a asigurat că e bine şi pot s-o iau acasa. Dar după câteva ore după ce o consultase el, a murit.

Constat că trăieşte bine dom’ doctor şi azi. Şi dacă ia zilnic şpaga pe care a luat-o ieri, înseamnă că are un Logan la săptămână, lejer. Bravo lu’ matale, mister Wild! Ţine-o tot aşa că îl devansezi pe sultanul Bruneiului.