Centre de ingrijire pentru copii: Parintii vor plati 15% din costuri
Doar 3,3% dintre copiii sub trei ani din Romania se afla in centre de ingrijire (crese, camine), in timp ce in Finlanda rata este de 35,7% si in Danemarca de 83%.
Modelul finlandez a fost folosit de catre autoritatile romane la elaborarea proiectului de lege care reglementeaza serviciile de educatie si ingrijire a copiilor pana la absolvirea clasei a patra primare.
Contributia parintilor ar urma sa fie de 15% din suma totala necesara ingrijirii, in functie de numarul de copii din familie si de veniturile familiei.
Responsabile cu organizarea centrelor ar urma sa fie autoritatile locale, iar in cazul in care numarul copiilor va fi prea mic pentru infiintarea unor astfel de centre se va apela la sistemul „bona de la stat”.
Informatia pe scurt
* Serviciile de ingrijire pe timpul zilei se adreseaza, pe de o parte, copiilor de pana la trei ani – crese – si celor de peste trei ani pana la absolvirea scolii primare – centre de zi, care pot fi organizate si la domiciliul unei bone
* Centrele vor functiona atat in sistem public, cat si in sistem privat, in ambele cazuri aplicandu-se aceleasi criterii de calitate a serviciilor
* Parintii vor suporta pana la 15% din totalul costurilor acestor servcii, cuantumul exact al contributiei urmand a fi stabilit in functie de numarul copiilor si de veniturile familiei
* Procentul copiilor sub trei ani din Romania care beneficiaza de servicii de ingrijire pe timpul zilei este de zece ori mai mic fata de obiectivul propus de autoritatile europene pentru 2010
Ministerul Muncii a supus, recent, dezbaterii publice un proiect de lege care reglementeaza serviciile de educatie si ingrijire a copiilor pana la absolvirea clasei a patra primare. Sistemul propus presupune centre la domiciliul personalului specializat, respectiv al bonelor, si servicii deschise. Acestea din urma se impart in crese – pentru copiii sub trei ani – si centre de zi – pentru copiii mai mari de trei ani, pana la absolvirea ciclului primar de scoala. In prezent, in Romania numai 3,3% din copiii sub trei sunt inscrisi la crese, iar ponderea copiilor mai mari care beneficiaza de servicii de ingrijire este de 37%.
Finlanda si Ungaria, modele pentru Romania la capitolul ingrijire copii
Modelele europene avute in vedere la elaborarea acestui proiect sunt, in special, cel al Ungariei si Finlandei.
Autoritatile din Romania au colaborat, pentru elaborarea acestui proiect de act normativ, cu Centrul de Cercetare si Dezvoltare pentru Bunastare si Sanatate (STAKES) din Finlanda. „Am avut in vedere toate modelele de astfel de centre functionale in celelalte state europene, nu numai cel finlandez. Colegii din Finlanda ne-au ajutat sa analizam aceste modele si sa gasim solutia cea mai pertinenta, care sa se plieze pe nevoile din Romania”, a declarat pentru Hotnews.ro secretarul de stat din Ministerul Muncii Theodora Bertzi.
La randul lor, oficialii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC) au explicat ca „nu se poate spune ca exista cel putin doua tari europene care sa aiba aceleasi sisteme, similitudinile dintre ele constand in doua orientari principale. Una, in care sistemele de ingrijire si educatie sunt separate (crese si gradinite), si cea de-a doua, care integreaza dimensiunile de ingrijire, educatie si invatare (centre de zi 0-6 ani si grupa pregatitoare pentru scoala in sistemul de educatie prescolara), specifica mai ales tarilor nordice”.
In Finlanda, copiii beneficiaza de servicii de ingrijire pentru toata ziua, pe durata intregului an, indiferent daca parintii lucreaza sau nu. De asemenea, si in Romania, sistemul propus vizeaza acest aspect. In Ungaria, serviciile sunt asigurate pe durata intregului an, pentru copiii ai caror parinti lucreaza.
In ceea ce priveste finantarea acestor servicii, in timp ce in Ungaria sunt asigurate gratuit, in Finlanda parintii trebuie sa suporte 15% din costuri.
Sistemul romanesc propune aceeasi limita de maximum 15 procente pentru contributia parintilor, a carei valoare va fi stabilita in functie de numarul de copii dintr-o familie si de veniturile si conditiile financiare ale respectivei familii.
„Proiectul propus de noi constituie legislatia cadru pentru aceste tipuri de servicii, legislatia secundara care va fi adoptata ulterior urmand sa stabileasca toate detaliile. Astfel, nu putem aprecia deocamdata la ce suma ar putea ajunge contributia unui parinte pentru un copil dintr-un astfel de centru”, a precizat secretarul de stat Theodora Bertzi.
Conform, proiectului de act normativ, restul finantarii va fi asigurata in proportie de maximum 50% din bugetul de stat, 35% din bugetul consiliilor locale, precum si din donatii sau sponsorizari.