Nou apel al intelectualilor: o noua Constitutie
„Promisiunea facuta romanilor de clasa politica, aceea de a fi cetateni ai unui stat de drept, a fost incalcata. Suveranitatea poporului a devenit o vorba goala. Constitutia, care ar fi trebuit sa garanteze buna randuiala a tarii, este plina de contradictii si neclaritati”.
Astfel incepe apelul pentru o noua Constitutie, semnat de Catalin Avramescu, Andrei Cornea, Gabriel Liiceanu, Mircea Mihaes, Horia-Roman Patapievici, Andrei Plesu, Vladimir Tismaneanu si Traian Ungureanu.
„Ea proclama principiul separatiei puterilor, dar accepta ca membrii Legislativului sa poata fi, in acelasi timp, ministri in Executiv. Nu cuprinde mijloace de responsabilizare a Judiciarului. Permite Presedintelui sa se amestece in campaniile electorale.
Folosind prevederile acestei Constitutii, Guvernul s-a substituit Parlamentului si conduce prin ordonante de urgenta. Administratia locala e dependenta de comanda politica de la centru. Cele doua camere ale Legislativului au practic aceleasi atributii, iar procesul de adoptare a legilor este greoi si indelungat.
O Constitutie trebuie sa fie respectata si respectabila. Aceea din 1991 s-a nascut insa in valtoarea mineriadelor si a fost revizuita, in 2003, printr-un plebiscit marcat de numeroase fraude.
Istoria noastra a fost pana acum marcata de instabilitate constitutionala. Din 1866 incoace Romania a schimbat 7 constitutii, ceea ce inseamna ca nici o generatie nu a trait vreodata sub o singura Constitutie. Aproape fiecare schimbare de regim a fost violenta si aproape fiecare Constitutie a fost doar o unealta prin care noii guvernanti si-au consolidat puterea discretionara.
Acest lucru este cu deosebire adevarat in cazul primei republici, cea socialista. Cele trei constitutii ale acesteia – din 1948, 1952 si 1965 – au consacrat dominatia unui partid totalitar.
Constitutia celei de-a doua republici, adoptata in 1991, compilata pornind de la diferite constitutii europene si combinand elemente democratice cu elemente autoritare si etatiste, reflecta realitatile complexe ale tranzitiei.
Romania a ajuns acum moment de rascruce a istoriei. Republica tranzitiei trebuie sa lase locul unui regim reprezentativ modern. Aceasta transformare porneste in primul rand de la electorat, care a luat-o inaintea clasei sale politice. El cere noi standarde ale vietii publice si vede ca instrumentele propuse de actualii politicieni si-au dovedit limitele.
Concluzia este ca o noua ordine constitutionala e necesara. Ea trebuie sa consfinteasca si sa reglementeze realitatea celei de-a treia republici.
Alaturi de o buna parte a publicului, noi cerem o noua Constitutie. Cu alte cuvinte, dorim normalitate in sfera puterii publice. Cerem un referendum care sa decida forma regimului. Cerem o Constitutie in care suveranitatea poporului sa fie respectata.
O Constitutie compatibila cu valorile europene si cu statutul international al Romaniei. O Constitutie care sa prevada o limitare a numarului de mandate si care sa dea mijloacele prin care societatea sa ii controleze pe cei alesi. Una in care puterile sa fie net separate si echilibrate si care sa garanteze drepturile fundamentale.
Chemam la o discutie publica asupra principiilor noii Constitutii. Nimeni nu are dreptul sa le impuna romanilor, ca in trecut, un proiect de constitutie elaborat in spatele usilor inchise. Noua Constitutie trebuie sa fie rezultatul unui efort public si colectiv.
Ea trebuie sa reflecte o stare de spirit generala, nu interesele unui singur om sau ale unor grupuri. Dezbaterea trebuie sa aduca impreuna specialisti, reprezentanti ai partidelor, lideri de opinie si simpli cetateni, pentru ca o Constitutie autentica e bunul nostru comun”.
Sursa: Hotnews