A intrat în vigoare legea privind combaterea practicilor comerciale incorecte

Legea privind combaterea practicilor comerciale incorecte a intrat în vigoare începând cu luna ianuarie 2007, aceasta conferind Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor competenţa de a sancţiona publicitatea înşelătoare, publicitatea agresivă, falsele oferte „gratuite”, inducerea în eroare a consumatorilor prin omisiune sau prin reclamele-capcană.

Toate aceste modalităţi de a păcăli consumatorul sunt incluse într-o listă neagră detaliată a practicilor comerciale considerate incorecte în orice situaţie, care vor fi sancţionate de ANPC începând cu 31 ianuarie 2008. În această perioadă operatorii economici au obligaţia de a cunoaşte prevederile acestei legi.

Acestă lege (denumită Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial la data de 28 decembrie 2007) defineşte clar noţiuni ca produs, consumator, comerciant, practică a comerciantului, cod de conduită; consolidează standardele care interzic practicile comerciale incorecte, clasificate în practici comerciale înşelătoare (prin acţiune sau prin omisiune) şi practici comerciale agresive şi stabileşte sancţiunile ce se aplică pentru încălcarea normelor legale.

Adoptarea acestei legi reprezintă interzicerea metodelor abuzive prin care comercianţii încalcă drepturile consumatorilor. Amintim dintre cele mai grave:
– publicitatea – capcană: practica de a convinge consumatorul să cumpere de la o anumită societate făcând publicitate unui produs la un preţ foarte scăzut, pentru care nu există un stoc corespunzător;
– falsele oferte „gratuite”: crearea unei impresii false asupra unor oferte prin descrierea produselor ca fiind „gratuite”, „bonus”, „fără taxe” sau în termeni similari, în cazul în care consumatorul trebuie să plătească orice altă sumă în afară de costurile pe care le implică ridicarea sau plata livrării articolului;
– îndemnuri directe adresate copiilor de a cumpăra anumite produse sau de a-şi convinge părinţii să le cumpere;
– afirmaţiile false cu privire la proprietăţile curative ale produselor: de la alergii, căderea părului şi până la pierderea în greutate;
– câştigarea de premii: practica de a crea consumatorilor falsa impresie că au câştigat un premiu în condiţiile în care nu există niciun premiu sau acţiunea pe care trebuie să o întreprindă pentru a câştiga premiul este condiţionată de plata unei sume de bani sau de suportarea unui cost;
– sistemele piramidale: un sistem de promovare piramidal, în cadrul căruia câştigul provine în special din introducerea altor consumatori în sistem decât din vânzarea sau consumul produselor;
– reportajele publicitare: practica de a folosi conţinutul editorial din mass-media pentru a promova un produs, în cazul în care comerciantul a plătit pentru această promovare, fără a specifica acest lucru în mod clar;
– impresiile înşelătoare cu privire la drepturile consumatorilor: prezentarea drepturilor de care consumatorii beneficiază prin lege ca şi caracteristică distinctivă a ofertei comerciantului;
– ofertele limitate: declaraţia falsă conform căreia un produs va fi disponibil doar pentru un interval de timp limitat, pentru a-i priva pe consumatori de posibilitatea de a face o alegere în cunoştinţă de cauză;
– limba în care sunt oferite serviciile post-vânzare: angajamentul de a furniza servicii post-vânzare către consumatori şi, ulterior, furnizarea serviciului respectiv în altă limbă fără a informa în mod clar consumatorul cu privire la aceasta înainte de iniţierea tranzacţiei.
– vânzarea nesolicitată: comerciantul solicită plata pe loc sau plata ulterioară pentru produsele pe care le furnizează dar pe care consumatorul nu le-a solicitat sau solicită rambursarea sau păstrarea lor.
– garanţiile valabile în întreaga Europă: care creează falsa impresie că serviciul post-vânzare furnizat pentru un produs este disponibil într-un stat membru altul decât cel în care este vândut produsul.

Practicile comerciale incorecte pot fi sesizate Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor de orice persoană sau organizaţie care, potrivit legii, are un interes legitim, chiar şi de către operatorii economici concurenţi. Aceştia au, de asemenea, posibilitatea de a-i acţiona în justiţie pe comercianţii care încalcă legea privind combaterea practicilor comerciale incorecte.

Sancţiunile pe care ANPC le poate aplica sunt de la 3.000 la 30.000 lei. Neîncetarea practicii incorecte atrage după sine sancţiuni de la 6.000 la 60.000 lei, iar ca măsură complementară se poate dispune suspendarea activităţii până la intrarea în legalitate. Este bine de ştiut că depunerea unei contestaţii în instanţă de către operatorul economic nu duce la suspendarea măsurii decise de către ANPC.