Centenar Herbert von Karajan: „Condamnat la succes”

Expoziţia de carte si documente audio „Condamnat la succes”: HERBERT von KARAJAN (1908–1989) dirijor austriac; 100 ani de la naştere (5 apr.), organizată de Secţia de Artă a Bibliotecii Judeţene „C. Sturdza” Bacău, aduce în atenţia melomanilor figura unuia dintre cei mai mari dirijori din toate timpurile, fiind cu siguranţă printre cei mai cunoscuţi şi energici magicieni ai baghetei muzicale.

Programul omagial dedicat marelui dirijor a început deja în ianuarie şi se va desfăşura pe tot parcursul anului.

Marele dirijor s-a născut la 5 aprilie 1908, la Salzburg, într-o familie cu ascendenţă aromânească, (în anul 1792 numele de Karajanis a fost schimbat în Karajan), iar prinţul elector Frederick al III-lea al Saxoniei i-a acordat şi titlul de nobleţe reflectat în particula „von”. Herbert von Karajan a condus pe perioade îndelungate Filarmonica din Berlin – 35 de ani, Filarmonica din Viena, festivalul din Salzburg, pe cel wagnerian de la Bayreuth, precum şi alte mari orchestre ale lumii.

Din 1935 până la sfârşitul războiului a fost membru în partidul nazist, fapt ce a pus o pată pe cariera sa, însă aceasta a fost prea mare şi impresionantă ca să fie negată.

Karajan nu a fost doar un talent înnăscut, ci şi un muzician cu o voinţă de fier, extrem de ambiţios şi care a ştiut să trezească din plin interesul mediilor pentru arta sa.

Dacă Celibidache refuza înregistrările pe disc, înregistrările video, considerând că momentul creator nu poate fi „conservat”, că arta „ia naştere şi se consumă în momentul respectiv”, Karajan a fost fără îndoială cel mai prolific dirijor în ce priveşte înregistrările pe disc.

Integrala simfoniilor lui Beethoen a înregistrat-o chiar de trei ori. Mai mult decât atât, el însuşi a semnat regia unor filme cu concerte sau spectacole de operă, pe care le-a dirijat.

Secţia de Artă a Bibliotecii dispune de o bogată discografie pe toate tipurile de documente, avându-l ca dirijor pe Herbert von Karajan şi facem invitaţia celor interesaţi, la audiţie.

Ana Chiscop, Secţia de Artă