Creștinii ortodocși intră în Postul Paștelui
Respectat in mod regulat in zilele de miercuri si vineri, postul revine in atentia crestinilor ortodocsi pentru o perioada mai lunga.
Pentru ca de luni, 11 martie, ortodocsii intra in perioada Postului Mare, cunoscut sub numele de Paresimile sau Patruzecimea.
Acest post, ce pregateste omul pentru Invierea Domnului, este cel mai lung dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, in popor este numit Postul Mare. El ne aduce aminte de postul de patruzeci de zile tinut de Mintuitorul inainte de inceperea activitatii Sale mesianice, de unde i s-a dat si denumirea de Paresimi sau Patruzecime.
Durata aceasta de 40 de zile a Postului Pastilor se intemeiaza si pe o traditie vechi-testamentara: potopul a tinut 40 de zile si 40 de nopti; patruzeci de ani au mincat evreii mana in pustie, inainte de a ajunge in pamintul fagaduintei; Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea; ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocai etc.
Asa cum ne invata Sfintii Parinti, postul a fost instituit de Dumnezeu inca din Rai, cind i s-a spus lui Adam sa nu guste din pomul cunostintei binelui si al raului. De asemeni, trebuie stiut ca postul nu are drept scop sa imbolnaveasca ori sa ucida trupul uman. Postul este respectat tinindu-se cont si de sfatul preotului duhovnic pe care il are fiecare crestin.
Cum se posteste in Postul Pastelui
Conform traditiei, in cursul Postului Mare se posteste astfel: in primele doua zile (luni si marti din saptamina prima) se recomanda, pentru cei ce pot sa tina, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare pina spre seara, cind se poate minca putina piine si bea apa; la fel in primele trei zile (luni, marti si miercuri) si ultimele doua zile (vinerea si simbata) din Saptamina Patimilor. Miercuri se tine post pina seara, cind se maninca piine si legume fierte fara untdelemn.
In restul, in primele cinci zile din saptamina (luni-vineri, inclusiv) se maninca uscat o singura data pe zi (seara), iar simbata si duminica de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn si putin vin.
Se dezleaga de asemenea, la vin si untdelemn (in orice zi a saptaminii ar cadea), la urmatoarea sarbatori insemnate in calendar cu cruce neagra: Joia Canonului celui Mare, inainte-serbarea si dupa-serbarea Buneivestiri, precum si in ziua Sfintului Gheorghe, iar dupa unii si in Joia Patimilor.
La praznicului Buneivestiri si in Duminica Floriilor se dezleaga si la peste.
Din cele mai vechi timpuri, postul Paresimilor a fost tinut cu multa rigurozitate. Pina astazi, postul acesta este inca cel mai mult respectat in crestinatatea ortodoxa.