Români în străinătate… copaci fără rădăcini

Vezi comentarii

• batranii sunt singuri poate si pentru simplu fapt ca noi,un grup de voluntari,nu avem sustinerea financiara de a-i ajuta la cumparaturi,plata facturilor,taxelor,impozitelor,in general la statul la randuri ore intregi,la a sta de vorba cu ei la o simpla cafea,de a le organiza o masa festiva de Pasti si de Craciun,de a le oferi un spectacol pe luna,gratuit si in colaborare cu organele locale etc.Dupa plecarea dumneavoastra in strainatate nimeni nu a mai fost alaturi de ei.Regret dar aceasta este parerea noastra.

• Unui om oarecare,daca i se anihileaza memoria trecutului (in urma unui accident spre exemplu), il poti transforma in orice doresti.Fara a-ti cunoaste trecutul esti o persoana timida si tematoare. Autoconservarea te poate duce la tradari, orice ti se spune a fi adevar il accepti, pentru ca adevarul tau nu-ti mai exista…(vezi americanii,popor format din refugiati-care pentru o noua cetatenie s-au dezis de vechile lor cetatenii si de tot ce au insemnat ele, ramanand fara trecut,implicit fara o veche morala care sa le coordoneze viitorul –acceptand astfel noile morale impuse ,bazate strict pe materialism,si care vindeau iluzia materialului-devenit absolut necesar,in detrimental spiritualului,pus sub semnul tradari-) Intr-o fara trecut poti insamanta teama si supunerea…Nestiind drumul trecutului,viitorul sperie…Barbatul si femeia romana sunt persoane fara trecut… Cand a aparut aceasta ruptura? Ce accident din istorie ne-a ingropat trecutul?

  Probabil in urma cu doua mii de ani, in istoria noastra ,ceva am gresit foarte grav… Ceva s-a rupt atunci…Si ,oare are vreo legatura cu o noua credinta aparuta? Acum doua mii de ani a aparut crestinismul…peste o civilizatie veche si puternica, a carei credinta a facut o mare “cariera” in timpurile vechi…Pe popoare noi, o noua credinta le formeaza…La popoare vechi, formate demult pe vechi credinte, noua credinta le distruge siguranta, le distruge trecutul.. devin “ personae fara copilarie,fara tinerete”…Si oare cum exista un om matur care nu-si mai intelge tineretea,nu-si mai intelege parintii.Tendinta unui om care se indoieste de trecutul sau este acea de al anula…Marea greseala sa fi fost oare aceea de acceptare a dacilor a noii credinte intr-un mod prea brutal?… dezicandu-se total de vechile lor credinte, dezicandu-se astfel de trecut?In urma cu mii de ani vechii locuitori ai spatiului carpato-dunarean ,au impus credinta lor altor spatii…Oare timpurile lor au apus atat de ”definitiv”?Marile imperii au pierit in momentul in care au renuntat la credintele care le-au construit…Tradarea apare intr-o lume lipsita de credinta,intr-o lume in care credinta nu mai are forma si fond…Romanii au fost si inca mai sunt un popor credincios…poate prea credincios?Noua credinta acceptata venea sa implineasca ,nu sa anuleze vechea credinta…dar care credinta- credinta vechilor evrei, credinta unui alt popor…De la facerea lumii, in vechile scrieri evreiesti si pana la Cristos, nu au existat alte credinte “bune”…Oare, acceptand crestinismul- probabil intr-o perioada in care credinta poporului nostru incepe sa slabeasca- ,am renuntat la trecut pentru a nu fi asociati cu barbarii-cei care nu credeau intr-un dumnezeu.Se pare ca era o perioada de mare inflorire a carierismului…Regi daci cucerind tronul unui imperiu la putere…Noi am suferit de o pre mare daruire in credinta…Strabunii nostri si-au adorat zeii…Noi suntem printre putinii vechi crestini…marii nostri credinciosi isi adora credinta actuala…………
  Deci--- un popor prea vechi a acceptat o credinta prea noua, si s-a daruit prea “total” noii credinte, renuntand la trecutul lui, ramanand astfel, din punct de vedere ,istoric,si social hanhicapat de lipsa lui…Suntem la fel de patimasi in credinta ca strabunii nostri, dar social, nu mai stim unde ne este locul,nu mai avem mandria trecutului…In padurile seculare brazii cresc zeci de metri…Mutati pe un sol care nu le este organic cresc timid, plapand,ii usuca orice boare de vant si ii doboara orice secure…Nu mai au puterea de a-si infige radacinile in adancuri, pentru ca nu mai cunosc drumul…istoriei celei mai adanci ai fiintari strabunilor cei mai vechi….
  Istoria te poate ajuta sau te poate distruge…Traiesti azi ce te-au invatat strabunii tai ieri…Copii tai vor trai maine, ce ii inveti tu azi…Dureros insa … daca nu sti ce au trait mosii tai in trecut, ce vor trai copii tai in viitor… Traim o forma fara fond…si fiecare cutremur ne poate rupe radacinile infipte superficial, si apparent…Si atunci ,de teama cutremurelor – tradam pentru a ne agata de orice ne da senzatia sigurantei immediate…Suntem un popor fara trecut si fara viitor…si ca orice popor de auslanderi, ne traim doar prezentul,in temeri,in tradari si superficial,traim pur material, pentru ca spiritualul nostru,memoria fiintei noastre celei mai vechi, a fost candva tradata ,uitata si dezisa…Si culmea ironiei, traim pe acelasi pamant din totdeauna, si este la indemana noastra oricand, sa redeschidem marea carte a radacinilor noastre si sa reinvatam a trai cu demnitate.