Moartea lui Teo Peter şi independenţa Justiţiei (americane)!

Între noi şi ei sunt multe diferenţe. Cea dintâi şi cea mai importantă diferenţiere este de ordin geografic, de latitudine şi logitudine. Apoi, urmează suprafaţa, naşterea şi consolidarea unei naţiuni, violenţa şi modul de a fi şi, nu în ultimul rând, mândria de a te şti că eşti… cetăţean american şi… uneori, ruşinea de a te şti… român! Ei sunt mari! Noi suntem mici! Da, ai’dracu! Ei sunt bogaţi! Noi suntem, cam 85 la sută, sarăcuţi şi sărătoci! Rău de tot!

Ei au început să fure şi să omoare indieni cu mai bine de două secole în urmă. Pentru a le lua pământul, pentru a le stăpâni munţii, văile, râurile, pădurile! Apoi au declarat proprietatea, sfântă şi sacrosanctă! Noi, ne-am bătut cu turcii, tatarii, alte seminţii care ne-au râvnit şi încă ne râvnesc aceste tarini!

Ei au luptat pentru a impune ideea de dreptate şi egalitate între cetăţenii aceleiaşi ţări, în contextul unui razboi fratricid, crud şi costisitor! Noi am avut a face faţă hachitelor unui imperiu faţă de care ne-am câştigat neatarnarea cu preţ de sânge şi suferinţa şi a altuia care, după 12 invazii ne-a luat ce a vrut iar acum ne pune să plătim cel mai mare preţ pentru mia de metri cubi de gaz natural.

Ei nu au ştiut niciodată ce-i razboiul la ei acasă! Noi le-am încercat, din plin şi îndelungat, pe toate! Ei au steagul înflorat cu 50 de stele! Noi avem steagul ornat cu Azurul cerului, roşul sângelui şi gelozia dată de galbenul afişat!

După isprava unui sergent din rândul puşcaşilor marini acreditat să asigure paza de teroriştii universali a personalului ambasadei SUA la Bucureşti, isprava ce a însemnat accidentarea mortală a muzicianului Teofil Peter, a urmat isprava justiţiei unchiului Sam.

Care justitie, îndeplinită cu tot dichisul văzut în atâtea filme, a pornit la drum cu nu mai puţin de patru capete de acuzare, pentru ca în final să se ajungă a fi validate numai două şi alea, vorba aceea, de ochii lumii! Diferenţa dintre noi şi ei, şi în acest caz concret şi dureros, este evidenţa.

Ei au tratat cu multă atenţie şi profesionalism cazul şi nu au pregetat să trimită oameni cu experienţă în domeniu care au venit, au verificat, au măsurat, au filmat, au observat cum se circulă în intersecţia b-dului Dacia cu str. Polonă , au solicitat şi au primit toate desluşirile de la autorităţile autohtone, după care nu s-au sfiit deloc să avanseze idei potrivit cărora intersecţia este… dificilă , este semnalizată necorespunzător, că ea, intersecţia, este prin sine însăşi , asasina, că se constituie într-o veritabilă capcană, ca, în fine, intersecţia anulează efectiv prezumţia de nevinovăţie şi că, peste toate este şi….antidemocratică!

În sala de judecată de la Quantico a fost prezent doar un reprezentant al ţării noastre, un expert medico legal, care a susţinut, doct şi cu documente, raportul direct între accidentul provocat de infanterist şi decesul bietului Teo!

Şoferul getaxului implicat în accident, getax care a fost distrus în urma teribilei coliziuni a fost de asemenea invitat în SUA pe spezele statului american dar, speriat, neştiind ce şi cum să facă, neştiind ce anume se întâmplă acolo, fără ca cineva să se ocupe şi să-i explice care ar urma să fie rostul audierii sale, a refuzat să facă deplasarea şi să apară înaintea curţii marţiale de la baza Quantico.

Aşadar, dintr-o trupă de voinici, a se citi: martori oculari, martori identificati ulterior, experţi, procurori, poliţişti, rude ale decedatului, înaintea Curţii Marţiale prezidată de un judecător a compărut numai o tânără femeie, expert medico-legal ! Atât !

Haideţii să recapitulăm şi să cunoaştem actorii acestei întâmplări, procedura derulării procesului, rezultatul şi sentinţa. Curtea Marţială în componenţă căreia intră un judecător, magistrat militar; Corpul Juraţilor, asigurat prin tragere la sorţi, toţi militarii având diferite grade, în număr de nouă; Acuzatorul public sau procurorul militar, cel care susţine acuzarea şi cere inclusiv aplicarea unei pedepse suficiente şi necesare pentru gravitatea faptelor reţinute în sarcina inculpatului a fost identificat în persoana dlui Charles Miracle; avocatul inculpatului, de asemenea, jurist militar ; inculpatul sergent angajat pe baza de contract, responsabil al măsurilor antiteroriste în cadrul ambasadei SUA la Bucureşti, însurat; experţi de toate calibrele; ziarişti acreditaţi şi… uşi închise!

Şi, pe deasupra o soţie înlăcrimată, iertătoare, sobră, vizibil în suferinţă în îngrijorată de soarta soţului!!! Cu bune rezultate înaintea juraţilor!

După regula lor, la întrebarea cum pledează, Cristopher van Goethen a rostit, tare şi răspicat ”NEVINOVAT”! Dacă se recunoştea vinovat atunci imediat judecătorul proceda la rostirea sentineţei de condamnare pentru toate cele patru capete de acuzare. Pledând însă ”nevinovat”, procesul a intrat pe firul procedurii şi s-au declanşat dezbaterile, audierile, interogatoriile, ascultarea experţilor, martorilor, etc.

A fost audiat şi un expert criminalist specializat în cercetarea locului producerii evenimentelor rutiere. Comentariile acestuia au cântărit enorm în hotărârea finală a juriului. În mare acesta a explicat faptul că accidentul s-a datorat modului defectos de semnalizare a intersecţiei. El, expertul, a scos din context prevederea universală a comportamentului oricărui şofer care întâlnind indicatorul octogonal cu inscripţia ”STOP”, este obligat să oprească, să se asigure după care să reia deplasarea, insistând numai asupra caracterului periculos al intersecţiei şi a modului necorespunzator în care a fost semnalizată.

Explicatia a fost suficienta pentru a determina juriul (evident cu sentimente de intelegere si iertaciune pentru autor ) sa respinga , ca nefondat , capul de acuzare referitor la uciderea din culpa a pasagerului din taximetru.

Avocatul lui van Goetham a dorit insa sa asigure … betonarea sau îngroparea definitivă a acestei acuze, astfel că a întrebat, cu o oarece candoare bine jucată: “ în afara şoferului de getax, mai era cineva în maşină?”. Gaselniţa a lăsat audienţa, cu gura cascată. “ Rog să se facă demonstraţia ca în maşină, la data şi ora accidentului s-a mai aflat o altă persoană, în afara şoferului”!

Nu degeaba se susţine că scufundarea unui vapor cu 1000 de avocaţi reprezintă un început promiţător !! În afara oricărei logici, a oricărei analize de bun simţ, întrebările retorice ale avocatului apărării, deşi contrat de judecător, au produs efect asupra juraţilor!! Aşadar, se reţine că nu s-a putut proba existenţa unui raport între accident şi victima, deoarece aceasta nu a fost localizată în câmpul infracţiunii !! Saracul Teo, Dumnezeu să-l odihnească, nu a putut fi plasat în câmpul infracţiunii!! Nu s-a îndeplinit o cerinţă esenţială a regulelor procedurale americane!

Paradoxul acestei speţe este de domeniul SF. Se porneşte procesul penal ”in rem” şi “in personam” şi pentru infracţiunea de ucidere din culpă. Acuzarea admite că rezultatul nesocotirii legii rutiere a fost materializat în distrugerea getax-ului , rănirea şoferului acestuia şi ca în interiorul acestuia şi-a găsit sfârşitul , crud şi absolut nemeritat, acel pasager ce ocupă locul din dreapta faţă şi susţinerea aceasta teză în numele căreia cere şi pedeapsa împotriva autorului.

La momentul contrării de către apărătorul inculpatului cu fraza… ciocan: ” … cum demonstraţi că în maşina lovită a mai fost încă o persoană, în afara şoferului?” … procurorul lasă privirea în pământ şi tace !! Ori oferă, de ochii lumii, explicaţii şovăielnice, neconvingătoare.

Judecătorul intervine şi pentru a dejuca efectele tacticii apărării, cere juraţilor să nu i-a în considerare acest aspect! Avem multe de învăţat din acest caz! Avem multe de reţinut din această operă juridică… bufa, de prost gust, incredibilă şi de o incredibilă prostituţie a actului de dreptate!!

Cel mai important, să ne ştim a face foarte bine datoria! Da, o intersecţie poate fi subiect de drept internaţional! Păcat, mare păcat însă că întotdeauna sau în majoritatea situaţiilor ne trezim la realitate după ce primim pumni traşi pe sub falci şi coaste… de alţii!!

A nu se uita! Nu vă mai frământaţi, nu vă mai zbuciumaţi! Un alt proces penal nu se va mai rejudeca! Şi ştiţi cine dispune astfel? Constituţia americană! Declaraţia drepturilor omului care se constitue în aceleaşi timp în primele zece amendamente ale Constituţiei, menţionează în corpul celui de-al cincilea amendament!!! ” …nu este îngăduită ”dubla sancţiune”, adică judecarea de două ori pentru aceeaşi faptă” !!!

Autor: C. Ralex, Amos News