Judetul Bacau, pe lista terorismului kurd!

Serviciul Roman de Informatii are probe certe despre existenta pe teritoriul judetului Bacau a unor retele de strangere de fonduri necesare dotarii cu armament si logistica a aripii militare a KHK (ex- KADEK, fost PKK)

„Raiul” bacauan

Conform datelor din teritoriu, cuprinse in mai multe rapoarte, Serviciul Roman de Informatii a documentat in ultimul timp o intensificare a activitatilor desfasurate in judetul nostru de catre unii membri ai comunitatii kurde, monitorizati in permanenta pentru actiuni ce contravin legii, in perspectiva expulzarii de pe teritoriul Romaniei (asa cum a fost si cazul lui Basak Veysel, care era stabilit la Bacau din 1992, declarat indezirabil dupa ce a fost acuzat de participare activa la organizarea si desfasurarea activitatilor de sustinere, inclusiv prin violenta, a obiectivelor miscarii kurde).

In mai multe rapoarte referitoare la zona judetului Bacau se fac trimiteri directe la traficul de droguri, procurarea de armament, precum si la trecerea membrilor defunctului PKK (metamorfozat in KADEK si, ulterior, in KHK), care din fericire pentru bacauani sunt redusi ca numar in aceasta zona, la indeplinirea fazei a treia a razboiului de „guerilla”, acesta din urma vizand la scara mai mare declansarea unei insurectii populare in Turcia si Irak, act ce are ca scop infiintarea unui nou stat pe harta lumii: Kurdistanul!

Concomitent se subliniaza ca, in viitorul apropiat, se asteapta ca derularea evenimentelor din sanul comunitatii kurde din Romania, deci si a celor cativa kurzi care traiesc pe teritoriul Bacaului (unii dintre acestia pozand in oameni de afaceri turci, fapt ce aduce prejudicii de imagine respectabilei comunitati turce de pe raza judetului Bacau), sa intre in contradictie cu legile in vigoare, respectiv cu noul cod antiterorist, ceea ce impune automat luarea unor masuri extrem de severe pentru a se elimina, pe cat posibil, toate pericolele ce ar putea afecta siguranta nationala.

Asalt la granitele judetului

Altfel, cum fenomenul migratiei ilegale si a traficului de persoane este o afacere la fel de rentabila ca si contrabanda cu armament si stupefiante, mafia kurda si-a creat si dezvoltat importante retele de tip mafiot, cu sedii in Turcia, Iran, Irak si Siria, respectiv cu „terminale” de tranzit in statele din Europa Centrala si de Est, printre care si Romania.

La acest nivel, judetul Bacau este parte integranta a itinerariilor preferate ale acestor retele de tip mafiot, stabilite in functie de miscarile socio-politice, itinerarii ce vizeaza mai multe regiuni din Siria, Turcia, Gruzia, Ucraina, Moldova, Romania, Bulgaria, Ungaria, fostul spatiu iugoslav, Slovacia, Cehia, Italia, Germania si Austria.

Tot in rapoartele serviciilor secrete se mai arata ca o parte din grupurile kurde se stabilesc ilegal pe teritoriul judetului Bacau, apeland ulterior, de cele mai multe ori prin constrangere, la comunitatea turca din zona noastra, pentru a beneficia de „ospitalitate” sau pentru a migra mai departe, in Vest.

Consecintele acestui fenomen sunt deosebit de grave si ameninta serios siguranta judetului, printre faptele infractionale enuntate numarandu-se aparitia de societati comerciale cu sedii fictive, infiintate de catre membri KHK (PKK), fapt ce ofera posibilitati nenumerate pentru circulatia rapida a banilor proveniti in general din comertul ilegal cu stupefiante, intr-un circuit care are ca scop finantarea luptei armate a poporului kurd.

Totodata, retelele kurde de tip mafiot impun veritabile „taxe de protectie” cetatenilor turci ce desfasoara activitati legale in Romania, in special in domeniul alimentar (restaurante) si cel al comertului cu textile.

De ce prezinta pericol KHK?

Conform datelor cuprinse in „Programul de studii asupra terorismului” (realizat de Universitatea americana „George Washington”), Partidul Muncitorilor din Kurdistan (actualul KHK) s-a infiintat in 1974 si a avut inca de la inceput ca principal obiectiv realizarea unei miscari de independenta, respectiv desprinderea Kurdistanului de Irak, Iran, Turcia si Siria, urmata de crearea unui sistem federativ in Orientul Mijlociu.

Condus de acelasi Abdulah Ocalan, zis „Apo”, singurul presedinte al acestui partid inca de la infiintare (in prezent intemnitat de statul turc pentru activitati teroriste), PKK a organizat in doar patru ani de activitate peste 42.000 de acte de terorism (repetate si ulterior, dar cu o frecventa mai redusa), Consiliul Securitatii Nationale a Turciei anuntand public o medie de 28 de decese pe zi! Aceasta stare de lucruri a condus si la decizia generalului Kenan Evren, seful de atunci al statului turc, care a decretat Legea Martiala inca din 12 septembrie 1980 si trecerea Partidului Muncitorilor din Kurdistan in ilegalitate.

Ulterior, membrii organizatiei s-au refugiat in Siria, Germania si Suedia, decizand ducerea unui razboi de „guerilla” structurat pe trei faze: aparare strategica si reorganizare (1985 – 1994), crearea de zone sigure pentru refugiatii kurzi – printre tarile vizate numarandu-se si Romania – si gasirea de noi aliati (1995 – 2000), respectiv declansarea unei insurectii armate, avand ca scop crearea unui stat independent kurd (2001 – 2010). La aceasta ora, KHK (PKK) numara, conform serviciilor secrete, peste 13.500 de membri, 19.300 de luptatori, 94.000 de sustinatori inarmati (ocazionali) si aproape 1 milion de simpatizanti in Turcia si Europa!

Autor: Bogdan PAPADIE, Observator de Bacau