Efectele neobişnuite ale încălzirii globale

Alergii severe
Alergiile care nu vă dau pace în fiecare primăvară s-au înrăutăţit în ultimii ani? Dacă da, este posibil ca încălzirea globală să aibă partea ei de vină. În ultimii ani, din ce în ce mai mulţi oameni sunt afectaţi de alergii severe şi astm. Poluarea face ca oamenii să devină mult mai vulnerabili la alergenii din aer. Ultimele cercetări au demonstrat că nivelul crescut de dioxid de carbon şi temperaturile ridicate asociate cu încălzirea globală determină pomii să se dezvolte mai repede, să înflorească mai devreme şi să producă mai mult polen. Ţinând cont de faptul că alergenii se produc mai devreme, sezonul alergiilor poate dura mai mult.

Animalele îşi schimbă habitatul
Ultimele cercetări au scos în evidenţă faptul că foarte multe animale, precum veveriţele, au început să migreze spre locuri mai înalte, din cauza schimbărilor produse în habitatul lor de încălzirea globală. Schimbări de habitat se mai înregistrează şi la speciile din zonele arctice, unde topirea gheţarilor ameninţă viaţa animalelor polare.

Zona arctică „înverzeşte”
Plantele din zona arctică rămân sub gheaţă o mare parte din an. Din cauza faptului că gheaţa se topeşte mai devreme primăvara din pricina încălzirii globale, plantele încep să se dezvolte mai devreme şi cresc mai repede. Ca urmare a acestei situaţii, s-a descoperit un nivel mai mare de clorofilă în solurile noi decât în cele vechi, ceea ce dovedeşte un boom biologic în zona arctică, în ultimii zeci de ani.

Lacuri care dispar
Un număr de 125 de lacuri imense din zona arctică au dispărut în ultimul timp, lucru ce întăreşte ideea că încălzirea globală afectează polii Pământului. Cercetările efectuate sugerează că o posibilă explicaţie ar fi faptul că solul îngheţat de sub lacuri a început să se dezgheţe, iar apa s-a infiltarat în sol. Când lacul dispare, întregul ecosistem pe care acesta îl susţinea dispare şi el.

Marele dezgheţ
Creşterea temperaturii nu afectează numai gheţarii, ci are efecte şi asupra solului îngheţat de sub stratul de pământ de suprafaţă. Acest dezgheţ face ca pământul să se surpe, iar fenomenul duce la deteriorarea unor structuri stabile, precum autostrăzi, case, căi ferate.

Munţii devin mai înalţiÎn ultimul secol, munţii au început „să crească”, şi asta datorită topirii stratului de gheaţă care îi acoperă. De mii de ani, greutatea acestor gheţari a exercitat o forţă asupra suprafeţei Pământului, provocând o uşoară scufundare. Cum gheaţa a începu să se topească, forţa exercitată a scăzut în intensitate, iar pământul a început să se ridice. Pentru că încălzirea globală grăbeşte procesul de dezgheţ, munţii au început să „crească”.

Ruine în ruină
În toată lumea, templele, aşezările străvechi şi monumentele antice reprezintă dovezi ale civilizaţiilor trecute care au reuşit să reziste trecerii implacabile a timpului. Dar efectele imediate ale încălzirii globale ar putea distruge aceste locuri istorice. Creşterea nivelului apei şi vremea extremă pot distruge iremediabil aceste monumente. Inundaţiile cauzate de încălzirea globală au distrus deja un site istoric, Sukhothai, vechi de 600 de ani, care odată a fost capitala Regatului Thai.

Sursa: www.livescience.com