Din lumea plantelor…

Plantele carnivore

Plantele carnivore sunt miracole ale naturii. Traiesc in locuri unde solul este sarac in substante nutritive, fiind nevoite sa supravietuiasca printr-o strategie unica in lumea plantelor: capturarea animalelor vi pe care le consuma.

Plantele carnivore par a fi doar roadele unei imaginatii bogate, desi sunt foarte reale. Sunt grupate in sase familii, care cuprind 450 de specii, putand fi gasite in toate partile Globului.

Mecanismele de capturare a hranei sunt diferite, deosebindu-se 5 tipuri: capcana ulcior, capcana plesnitoare, capcana adeziva, capcana veziculara, capcana varsa, dar intre tipul de capcana si familia din care fac parte nu exista nici o legatura.

Ulcioare: Plantele care apartin acestei categorii, reusesc sa atraga prada prin tot felul de siretlicuri. Unele atrag insecte prin culorile marginilor si a peretilor interni, altele prin seva dulce. Plantele au frunzele sub forma de ulcior, prevazute la margini cu niste pereti orientatiin jos: acestia impiedica insectele sa se prinda de margini si sa evadeze. Un alt motiv pentru care victima plantei nu evadeaza, este faptul ca seva dulce contine substante care ametesc insecta.

Citeva insecte insa reusesc sa supravietuiasca in urciorin asemenea conditii. Larvele unei specii de tintari Wzcomzia smitbii, de fapt traiescin ulciorul plantei Sarracenia purpurea, formele adulte intrind si iesind fara probleme. Specia de paianjen Misumenops nepentbicola este un locuitor frecvent al ulcioarelor.

Plesnitoare: Poate cel mai cunoscut exemplu al capcanelor plesnitoare este plesnitoarea lui Venus. Capcana se formeaza pe o parte a frunzei. Nervura principala formeaza un fel de incheietura, frunza are o adancitura marginita de dinti. Acest tip de capcana este foarte interesant pentru ca are un sistem de declansare in doi timpi, adica capcana se declanseaza numai daca porii de pe frunze sunt atinsi de doua ori de aceeasi insecta, acest sistem s-a dezvoltat pentru a nu se declansa capcana accidental, de exemplu din cauza picaturilor de ploaie.

Dupa activarea capcanei, aceasta se inchide imediat, intr-o fractiune de secunda. Intre dinti ramine un spatiu suficient de mare, pentru ca insectele mai mici sa poata iesi. In schimb, daca prada este mai mare, capcana se va inchide treptat, in citeva ore, pana cand victima este zdrobita.

Capcane adezive: Capcanele plantelor sunt prevazute cu substante lipicioase, cu care prind insectele. Substanta lipicioasa, este secretata de niste glande cu tentacule, situate pe frunze; insectele se vor lipi de aceste tentacule. In momentul in care vor zbura de pe planta, miscarile produse in incercarea de a evada vor determina tentaculele sa se aplece in directia insectei, pe care o vor imobiliza si mai strins.

Capcane veziculare: Acestea apar la plantele care traiesc in balti. Veziculele care cresc pe frunze se pot inchide cu un capac. Niste glande speciale vor elimina apa din interiorul veziculei, de aceea capacul va fi tinut inchis de presiunea externa a apei.

Capcane virsa: Se intalneste la o specie de trandafir, care plutestein apele mai putin adinci, partial scufundata. Frunzele sunt impartite in doua parti, fiind scufundate in apa. Pe marginile frunzelor se gaseste un canal in forma de spirala; peretii interiori ai canalului sunt prevazuti cu niste peri, glandele de la acest nivel secretind o substanta lipicioasa. Perii orientati in jos, permit patrunderea vietuitoarelor acvaticein capcana, dar iesirea este impiedicata.

Sursa: Robby Bubble