Alegerile prezidentiale: candidaţii nu respectă alegătorii, nepromovând teme, idei sau soluţii

Românii sunt nevoiţi să aleagă Preşedintele României pentru următorul mandat pe baza altor criterii decât selectând teme concrete legate de viitorul României, dat fiind că nici unul dintre primii patru candidaţi (Traian Băsescu, Crin Antonescu, Mircea Geoană, Sorin Oprescu) nu promovează idei şi soluţii de acţiune în viitor. Nici unul dintre aceşti candidaţi nu îşi ia angajamente, nu se asociază cu un proiect concret pentru România, nu îşi asumă proiecte, folosind excesiv în discursurile de campanie verbul trebuie fără să îl însoţească de explicaţii clare privind acţiunile pe care doresc să le întreprindă din poziţia de Preşedinte.

Analizând discursurile primilor patru candidaţi la Preşedinţia României în primele 3 săptămâni de campanie electorală (inclusiv pe cele de la dezbaterile organizate în acest interval), 23 octombrie – 13 noiembrie a.c., Institutul pentru Politici Publice (IPP) îşi exprimă dezamăgirea faţă de calitatea dezbaterilor electorale de până acum, considerând că cetăţenii nu sunt trataţi cu respectul cuvenit, nu li se dă posibilitatea să audieze puncte de vedere care să conţină soluţii legate de viitorul României.

Solicităm candidaţilor şi staff-urilor acestora de campanie să folosească ultima săptămână pentru a transmite alegătorilor care sunt ideile concrete pe care le susţin astfel încât cetăţenii să îl aleagă pe cel care le promovează cel mai bine dorinţele. În condiţiile de faţă, atragem atenţia asupra impactului pe care aceste mesaje publice ale politicienilor le au asupra scăderii şi mai mult a participării electoratului la vot.

Prezentăm mai jos principalele concluzii privind conţinutul destul de slab al mesajelor publice transmise prin discursuri/dezbateri publice de către cei 4 candidaţi selectaţi în analiză.

Cuvintele folosite cel mai des de către candidaţi sunt, în ordine:

Traian Băsescu:
fost (329)
trebuie (316)
România (218)
spun (175)
României (147)
poate (147)
acum (143)
bine (139)
statului (137)
stat (136)

Mircea Geoană:
fost (164)
România (163)
foarte (142)
domnul (136)
spun (135)
cred (135)
guvern (125)
preşedinte (109)
lucru (106)
ceea (102)

Crin Antonescu:
Băsescu (171)
domnul (145)
foarte (143)
preşedinte (127)
despre (111)
oameni (109)
România (104)
Geoană (103)
Traian (99)
cred (91)

Sorin Oprescu:
fost (113)
doamnă (112)
când (101)
trebuie (97)
România (89)
atunci (81)
zile (79)
oameni (78)
decât (76)
spun (67)

Expresiile de 3 cuvinte folosite cel mai des sunt:

Traian Băsescu
în mediul rural (50)
aş vrea să (46)
vă asigur că (38)
să vă spun (37)
în primul rând (36)

Mircea Geoană
în acest moment (60)
până la urmă (52)
punct de vedere (49)
pe care îl (39)
ani de zile (36)

Crin Antonescu
lui Traian Băsescu (26)
încă o dată (18)
momentul în care (18)
un om care (18)
în momentul în (17)

Sorin Oprescu
ani de zile (39)
mai mult decât (20)
o serie întreagă (20)
serie întreagă de (20)
luni de zile (19)

Analiza textelor reprezentând discursurile publice ale celor patru candidaţi la preşedinţie menţionaţi anterior, în intervalul 23 octombrie – 13 noiembrie 2009, ne arată că:

· Folosind verbe impersonale (cel mai des folosit este trebuie), candidaţii se eschivează de la a-şi asuma proiecte/angajamente concrete, pentru a nu da posibilitatea contracandidaţilor să îi critice sau cetăţenilor să îi evalueze.

· Cele mai dese referiri ale candidatului Traian Băsescu sunt la România dar şi la Parlament şi partide încercând să îşi asocieze candidatura unui tip de establishment politic în care se va implica. În discursurile publice analizate, candidatul T. Băsescu nu îi menţionează la fel de des pe toţi contracandidaţii ci mai ales pe Mircea Geoană dar şi pe politicienii: Ion Iliescu şi Viorel Hrebenciuc. Dintre toţi candidaţii analizaţi, T. Băsescu se raportează cel mai des la partide, mai ales la PSD. Este candidatul din ale cărui discursuri publice reţinem atât raportarea la trecut (greşeli) cât şi la un nou mandat pe care şi-l doreşte la Cotroceni.

· În ceea ce îl priveşte pe candidatul Mircea Geoană, în discursurile sale din prima parte a acestei campanii, se referă cel mai des la T. Băsescu dintre contracandidaţii în cursa electorală. Este candidatul cu cele mai multe referiri la guvernare discursurile sale accentuând asupra temelor economice (criză, bani, locuri de muncă dar şi agricultură) teme prioritare între preocupările românilor.

· Preşedintele în funcţie, T. Băsescu, este cel mai des invocat în discursurile candidatului C. Antonescu la Preşedinţie. Candidatul Antonescu ţinteşte în mod evident funcţia de Preşedinte (vezi frecvenţa referirilor) pe care o invocă în toate discursurile rostite până acum în campanie, insistând asupra reprezentării intereselor oamenilor. Mult mai puţine referiri sunt, din această perspectivă, la PNL. Din frecvenţa folosirii unor cuvinte, apreciem discursul electoral al lui Antonescu ca fiind mai tăios decât cele ale contracandidaţilor săi.

· La rândul său Crin Antonescu este menţionat mult mai puţin în discursurile publice ale candidatului Sorin Oprescu, faţă de referirile acestuia la T. Băsescu sau la M. Geoană. Dese menţiuni regăsim în discursurile electorale ale lui Sorin Oprescu la oameni (promovând conceptul în antiteză cu partidele), la România şi la avantajele unui independent autentic în funcţia de Preşedinte.

Analiza a fost realizată plecând de la discursurile date publicităţii de primii patru candidaţi la Preşedinţia României din acest an, conform sondajelor de opinie. Aceste discursuri au însumat circa 350 de pagini de discurs, mai precis: 43.764 cuvinte în cazul lui Mircea Geoană, 67.780 – Traian Băsescu, 35.402 – Crin Antonescu şi 31.258 cuvinte pentru candidatul Sorin Oprescu.

Vom da publicităţii analizele noastre cu privire şi la ultima perioadă de campanie. Reluăm apelul nostru către candidaţii la Preşedinţie să folosească ultima săptămână de campanie pentru a promova idei, soluţii, angajamente concrete pentru un viitor mandat de Preşedinte astfel ca alegătorii să îşi poată forma opţiunea pentru cine va fi Preşedintele României.