Doua biserici, un pod unicat, o curte domneasca si multe legende – urme lasate mostenire bacauanilor de Stefan cel Mare

Stefan cel Mare si Sfint, canonizat de Biserica Ortodoxa Romana in urma cu 15 ani, este serbat astazi, 2 iulie, in intreaga tara, iar Bacaul are toate motivele de a-l pomeni asa cum se cuvine.

Povestea vietii lui Stefan cel Mare incepe la Borzesti, locul in care, conform traditiei, ar fi vazut lumina zilei. „Se spune ca acela e locul copilariei sale, iar parintii sai ar fi avut mosii si vii. Chiar daca nu exista documente scrise in acest sens, un simbure de adevar trebuie sa fie”, ne-a explicat profesorul Sendrea.

La Borzesti s-a ridicat o biserica. Mai precis, pe locul in care cel mai bun prieten al sau din copilarie a fost spinzurat de tatari. Biserica, avind hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost construita intre 1493 – 1494, de Stefan cel Mare si fiul sau, Alexandru. Considerata monument istoric de valoare nationala exceptionala, biserica de la Borzesti are catapeteasma din zid, iar interiorul a fost pictat pentru prima oara, in urma cu doi ani, de pictorul Grigorie Popescu.

In municipiul Bacau se afla ansamblul Curtii Domnesti, cel mai valoros si cunoscut obiectiv istoric din oras. Aceasta curte este alcatuita din casa domneasca, turnul locuinta si biserica Precista. Ea fost ridicata la sfirsitul secolului al XV-lea, intre 1482 si 1488, si reprezinta semnul initiativei lui Stefan cel Mare si Sfant de a face o noua capitala a Moldovei, la Bacau. Din pacate, moartea subita a lui Alexandru Voievod a facut ca ideea sa cada in uitare. S-au pastrat citeva ruine si biserica „Precista”, construita intre 1490 si 1491, care a fost renovata de mai multe ori de-a lungul secolelor.

Un alt monument reprezentativ din vremea lui Stefan cel Mare se afla la kilometru 24, pe drumul de la Onesti la Adjud. Este podul lui Stefan, „singurul din tara pastrat din vremea marelui voievod”, dupa cum a explicat profesorul Eugen Sendrea.

„Pina in 1970 existau doua poduri din vremea mareului voievod: unul la Cotnari si unul la Girbovana (comuna Stefan cel Mare). Este construit din piatra bruta, avind drept liant var hidraulic. A fost in folosinta peste cinci veacuri, fiind reparat doar de citeva ori. Caracteristicile tehnice sint 14 metri lungime, 8 metri latime, 11 metri inaltime si o deschidere a boltii de 5,8 metri”, ne-a explicat profesorul Sendrea.

Podul s-a aflat in circulatie pina in 1962, cind s-a modernizat soseauna Onesti – Adjud. Este interesant ca, „in anul 1976, cind CFR a ridicat podul de cale ferata, aflat la citiva metri distanta, autoritatea feroviara si-a impus sa pastreze podul stefanian intact. Si a reusit”, a explicat profesorul Sendrea.

Din timpul lui Stefan cel Mare se spune ca dateaza si manastirea monument istoric de la Runc, la 32 kilometri distanta de Bacau. Lacas cu hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”, biserica a fost construita, conform traditiei orale, de catre Stefan cel Mare, dupa victoria impotriva lui Petru Aron, de la Gura Orbicului, din 1457. E drept, prima mentiune documentara apare consemnata la 1 aprilie 1695, dar traditia ramine traditie. In zona se afla si hanul Orbic, care, se spune ca ar fi fost ridicat tot in timpul lui Stefan.

Lista obiectivelor istorice despre care se zice ca ar fi apartinut Voievodului Stefan cel Mare este mult mai lunga, insa, din pacate, lipsa documentelor si a marturiilor scrise lasa mari semne de indoiala. „Din vremea sa dateaza si o masa din satul Secuieni, comuna Odobesti. A mai existat si un pod la Patrascani, la Gura Vaii, dar a fost distrus”, a mai precizat Eugen Sendrea.