LAUREAŢII CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE EX-LIBRIS EUGEN IONESCU – 100 Ediţia a XXII-a, 2009

BUHUSI 134Concursul de ex-libris, o manifestare culturală de nivel naţional, iar în ultimii ani, internaţional, a devenit un punct de interes în peisajul plastic băcăuan.

Astăzi, ideea acestor concursuri s-a transformat, pe alocuri, într-o mişcare artistică şi o posibilitate de comunicare intelectuală, iar scopul lor este de a promova şi a readuce în actualitatea artistică această specie de grafică mică dar şi temele, personalităţile cărora le sunt dedicate. Dacă la început era doar ca un însemn de proprietate a cărţii, ex-libris se prezintă astăzi într-o tradiţie a noului, într-o sincronizare cu ritmul vremii, atât prin tehnicile de realizare, cât şi prin forma de prezentare: în afara cărţii, în rame, pe simeze, în cataloage, în colecţii.

Pentru Biblioteca Judeţeană „C. Sturdza”, acest concurs de ex-libris, ajuns la a XXII-a ediţie – este un blazon care îmbogăţeşte colecţiile speciale cu un fond atât de valoros. Important este că acest patrimoniu nu stă şi aşteaptă să se aşeze praful pe el, ci dă culoare şi valoare artistică materialelor şi expoziţiilor în care este valorificat.

În anul 2009, în concordanţă cu calendarul UNESCO, a fost aleasă ca temă pentru concurs, personalitatea şi opera scriitorului EUGEN IONESCU, de la a cărui naştere se împlinesc pe 26 octombrie 100 de ani. Cel care îi scria lui Emil Cioran: “Sunt genial pentru că sînt român…” este un adevărat reper pe harta culturală a Europei.

Într-un articol apărut recent în Le Monde, citim că societatea autorilor şi compozitorilor dramaturgi (SACD) din Franţa confirmă că piesele scrise de el sunt „cel mai des jucate în Franţa şi în întreaga lume” şi că în sala Teatrului Hauchette se joacă fară discontinuitate, încă din 1957, piesa „Cântăreaţa Cheală” şi „Lecţia”. Şi atât de grăitoare este, prin comparaţiile făcute, încă o informaţie din acelaşi articol: Punerea în scenă de Nicolas Bataille a forţat oamenii să nu doarmă în 1950, pentru a sta la rând să-şi procure bilete, devenind o atracţie întocmai Turnului Eiffel sau Muzeului Luvru”.

BUHUSI 130
Ediţia Concursului din acest an s-a bucurat de un interes deosebit din partea creatorilor de gen şi datorită temei alese. Printre lucrările primite, multe dintre ele mărturii convingătoare de reuşită artistică, sunt şi ex librisuri figurative, cu linii fine, delicate, adevărate compoziţii alegorice, în care ideile şi sugestiile se transformă în impresii.

Expoziţia de pe simeze, realizată în urma concursului, nu este o simplă însumare de lucrări. Impactul vine din insistenţa unor imagini:  o cântăreaţă cheală, scaune, rinoceri… un adevărat discurs vizual asupra operei lui Eugen Ionescu. Selecţia se va impune în confruntarea cu receptivitatea publicului deja câştigat de bibliotecă.

Pentru alegerea lucrărilor premiate, juriul a avut o sarcină dificilă şi a trebuit ca organizatorii să caute sponsori pentru premii suplimentare, în afara  celor oferite, cu generozitate, de Consiliul Judeţean Bacău.Laureaţii Concursului Internaţional de Ex-libris, dedicat lui Eugen Ionescu, sunt: premiul I – Constantin Răducan, Lugoj; premiul II – Ovidiu Petca, Cluj-Napoca; premiul III – Siklody Ferenc, Miercurea Ciuc.  Menţiuni: Ştefania Chiriac, Mario Ştefan Grosu şi Elena Magdalena Rusu– toţi din Bacău. Au mai fost oferite premii din partea: cotidianului Deşteptarea – Alexandru Jakabhazi, Timişoara; Primăriei Bacău: Modesta Lupaşcu, Iaşi; Fundaţiei Academice George Bacovia: Abdulla Amiraslanov, Aizerbaidjan; d-lui Ilie Bârzu, consilier local: premiul pentru debut- Simona Ştefania Burdulea, iar din partea bibliotecii un premiu pentru Alexandra Mădălina Jora din Bacău.

Proiectul acesta îşi restaurează din mers propria continuitate, recuperând şi transpunând artistic teme şi personalităţi ale culturii noastre, unele căpătând o dimensiune spectaculoasă de-a lungul celor 22 de ediţii. Tema concursului, numărul participanţilor, efervescenţa creativă a celor tineri şi realizarea artistică a lucrărilor dau valoare şi dimensiune concursului din acest an.

Ana Chiscop, Secţia de Artă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.