26 iunie – Ziua Drapelului Naţional
În sedinta din 10 martie 1998, Parlamentul Romaniei a hotarat ca 26 iunie să fie Ziua drapelului naţional.
Semnificaţiile draperului românesc
Tricolorul Românesc semnifica veacurile de gând si lupta, pentru unitate si independenta ale întregului popor român. Pâna în momentul afirmarii sale ca simbol vexiologic national, acesta a strabatut mai multe perioade, prima fiind aceea a optiunii pentru cele trei culori: rosu, galben si albastru. Acestea au avut, de la începuturi, urmatoarea semnificatie:
Rosu, simbol al maririi, bravurii, îndraznelii si generozitatii, precum si al sângelui varsat în lupte, puterii de viata si energiei stramosesti;
Galben (sau aur), simbol al maririi, fortei, bogatiei si puritatii. Precum si al holdelor aurii de grâu din timpul verii;
Albastru (sau azur), reprezinta aerul, cel mai nobil element dupa foc si simbolizeaza blândetea, frumusetea nobletea si buna credinta.
O a doua etapa în istoria tricolorului a început cu prezenta culorilor nationale pe primul drapel propriu-zis al primei reprezentante nationale din istoria moderna a României. Aceasta a fost Adunarea norodului din vremea Revolutiei din 1821, condusa de Tudor Vladimirescu. El se afla si în prezent la Muzeul National de Istorie si a devenit primul simbol vexiologic modern al suveranitatii poporului român si, ca urmare, primul steag tricolor din istoria românilor.
Anul revolutionar 1848, pe lânga importanta lui nationala cu totul deosebita, pentru destinul viitor al României, a prilejuit si exprimarea vointei suverane a românilor pentru cele trei culori nationale: rosu-galben-albastru. În acest an, drapelul a fost arborat la Paris, dupa 25 februarie, când o delegatie de tineri români au mers la Primaria Parisului sa felicite Guvernul provizoriu; la Blaj, la 26 aprilie 1848; la adunarea populara de la Izlaz, din iunie 1848, la care participantii au mers cu steaguri si cocarde tricolore si la Bucuresti, sub el biruind revolutia la 11/23 iunie.
Decretul nr.1 din 14/26 iunie, al Guvernului provizoriu, este primul decret pentru STEAGUL NATIONAL, în care se arata: „Steagul national va avea trei culori: albastru, galben rosu”. A doua zi, 15/27 iunie, drapelul national tricolor a fost sfintit în cadrul unei Mari Adunari populare, pe „Câmpul Filaretului”, numit de atunci, „Câmpia Libertatii”.
Astfel, tricolorul a devenit simbol national si a fost arborat la toate manifestarile publice pe el depunându-se juramântul de credinta de catre personalitatile statului si ostirea româna.
Tricolorul românesc a avut de parcurs participarea României la razboiul de independenta 1877-1878, în care tara si-a câstigat cu mari jertfe, independenta de stat si la înfaptuirea marii Uniri din 1918, care a însemnat desavârsirea unitatii politice a natiunii române, în primul si al doilea razboi mondial, în zilele Revolutiei Române din decembrie 1989.
Pentru militari, drapelul are o semnificatie cu totul aparte.
Cu prilejul aniversarii a 15 ani de la luptele din Dealul Spirii, la 1/13 septembrie 1863 s-au distribuit, în prezenta domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 10 unitati militare noi drapele tricolore. Cu aceasta ocazie, pe platoul de la Cotroceni, domnitorul a rostit un impresionant discurs, în care spune: „Steagul e România ! Acest pamânt binecuvântat al Patriei, stropit cu sângele strabunilor nostri si îmbelsugat cu sudoarea muncitorului . El este familia, ogorul fiecaruia, casa în care s-au nascut parintii, unde se vor naste copiii nostri !… Steagul e totodata trecutul, prezentul si viitorul tarii, întreaga istorie a României”.
Şi astazi Drapelul de lupta este simbolul onoarei, vitejiei si gloriei militare. El evoca trecutul glorios de lupta al poporului român pentru libertate nationala si traditiile de lupta ale unitatii, amintind fiecarui militar datoria sfânta de a servi cu credinta patria, de a apara cu orice pret unitatea, suveranitatea si independenta României.
Sursa: mapn.ro