Zargidava, pe Apa Simbetei

Cel mai mare tezaur de obiecte de podoaba din aur din sud-estul Europei, apartinind culturii Cucuteni, un sanctuar geto-dacic, asemenator celor de la Sarmizegetusa si alte minunatii ale istoriei au fost scoase la iveala la cetatea dacica de la Brad. Din pacate, sansele ca aceasta sa reprezinte un punct de referinta pe harta culturala a judetului sint nule.

Citeva gropi, un cal pascind linistit, si ici-colo, la o privire mai atenta, cioburi de vase vechi. In rest, teren acoperit cu iarba, care nu-ti spune nimic. Mai ales daca nu esti un cunoscator al istoriei locului respectiv.

Greu de crezut ca aici, la Brad, pe malul sting al Siretului, s-au descoperit de-a lungul a patru decenii peste 200.000 de piese, intre care si un tezaur de aur, unicat in aceasta parte a Europei! Si totusi adevarul istoric, pastrat in vitrinele Muzeului de Istorie din Roman, confirma.

Situata in comuna Negri, la doi pasi de biserica monument-istoric, ctitorita in 1733 de Ionascu Isacescu, cetatea de la Brad continua sa reprezinte una din cele mai importante asezari istorice pentru aceasta zona a Moldovei. Asezarea se afla sub tutela Muzeului de Istorie din Roman, al carei director, istoricul Vasile Ursache, a efectuat sapaturi arheologice inca din anul 1962.

„Am inceput sapaturile acolo de pe vremea cind asezarea se afla in raionul Roman. Am lucrat in fiecare an, pina in 2004. Este singura asezare de tip dava cercetata in trei trei segmente: acropole, asezare deschisa si necropola tumulara. Este printre singurele cu o monografie aparuta in 1995. Aici s-a descoperit, in anul 1982, unul din cele mai mari tezaure de obiecte de podoaba din sud-estul Europei, insumind aproape 500 de obiecte, si primele obiecte de aur din cultura Cucuteni. Tot aici s-a descoperit si un palat al conducatorului, care avea si un etaj, un sanctuar cu trei faze, de tipul celor din Orastie, reprodus in muzeul din Bacau, si multe alte vestigii importante pentru istoria antica a Romaniei”, ne-a declarat Vasile Ursache.

Cum de o asezare istorica, avind o importanta covirsitoare pentru istoria antica, risca sa devina amintire? „Terenul pe care se afla a fost a unui proprietar particular, care are pretentii la fiecare sapatura. Noi nu am mai sapat din 2004. Singurul lucru pe care am putut sa-l realizez a fost sa protejez sanctuarul cu o folie de protectie, din plastic, peste care am pus jumatate de metru de pamint, in speranta ca, in viitor, alti cercetatori vor avea curiozitatea sa cerceteze locul.

Oricum sanctuarul de la Brad e singurul care a mai rezistat din toate cetatile dacice”, a mai spus istoricul Ursache. Apreciatul arheolog este insa sceptic in privinta sansei altor generatii de a se putea bucura de acest santier arheologic.

„E din ce in ce mai greu. As fi bucuros daca, in viitor, se va face ceva acolo, un complex istoric. Mai ales ca linga vestigiile antice se afla si o biserica de lemn, din secolul XVIII. Dar eu nu mai sper ca se va realiza ceva”
, a mai spus Vasile Ursache.

Din pacate, nici autoritatile locale nu infirma scepticismul profesorului de la Roman. „Intr-adevar, terenul respectiv a fost dat spre improprietarire. Insa proprietarul a incheiat o conventie prin care si-a dat acordul sa se continue sapaturile acolo”, a afirmat Alexandru Lovin, primarul comunei Negri.

Pina atunci, iubitorii istoriei si ai vestigiilor trecutului n-au decit sa admire exponatele din muzeele de istorie sau pasunile infloritoare de pe ruinele cetatii Zargidava.

2 comentarii la „Zargidava, pe Apa Simbetei

  • joi, 22-01-09 la 15:47
    Permalink

    trebuie instiintat ministerul culturii si factorii de decizie ,alocate fonduri de catre acestia si scoatem istoria la suprafata.macar sa ne stim trecutul daca nu viitorul

    Răspunde
  • miercuri, 28-09-11 la 0:13
    Permalink

    Ar trebui, dar ar cam fi o pierdere de timp. Ăia nici Sarmisegetuza nu o protejează bine…

    Răspunde

Dă-i un răspuns lui cristi de la roman Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.